What do you think?
Rate this book
Защо обичаме жените
"Четете тази книга, тя е "двуполова", не е нито само за мъжемакар да е с жени...някои от тях голи, нито пък е само за госпожи и госпожици, въпреки хитрите обръщения към "любезните читателки". Разказите, "дълбоко заровени във времето", сближават читатели и читателки от различни възрасти и с различни вкусове в една хармония, която ме изумява...."
Флорина Пиржал
Флорина Пиржал
184 pages, Paperback
First published January 1, 2004
117 people are currently reading
2,574 people want to read
About the author
Mircea Cărtărescu
122books2,029followersRomanian poet, novelist, essayist and a professor at the University of Bucharest.
Born in Bucharest, he graduated from the University of Bucharest's Faculty of Letters, Department of Romanian Language And Literature, in 1980. Between 1980 and 1989 he worked as a Romanian language teacher, and then he worked at the Writers Union and as an editor at the Caiete Critice magazine. In 1991 he became a lecturer at the Chair of Romanian Literary History, part of the University of Bucharest Faculty of Letters. As of 2010, he is an associate professor. Between 1994-1995 he was a visiting lecturer at the University of Amsterdam.
Among his writings: "Nostalgia" (a full edition of the earlier published "Visul"), 1993, "Travesti" 1994, "Orbitor" 2001, "Enciclopedia zmeilor" ("The Encyclopedia of Dragons") 2002, "Pururi tânãr, înfãsurat în pixeli" ("Forever young, convolved in pixels") 2002, "De ce iubim femeile" bestseller ("Why do we love women") 2004.
Born in Bucharest, he graduated from the University of Bucharest's Faculty of Letters, Department of Romanian Language And Literature, in 1980. Between 1980 and 1989 he worked as a Romanian language teacher, and then he worked at the Writers Union and as an editor at the Caiete Critice magazine. In 1991 he became a lecturer at the Chair of Romanian Literary History, part of the University of Bucharest Faculty of Letters. As of 2010, he is an associate professor. Between 1994-1995 he was a visiting lecturer at the University of Amsterdam.
Among his writings: "Nostalgia" (a full edition of the earlier published "Visul"), 1993, "Travesti" 1994, "Orbitor" 2001, "Enciclopedia zmeilor" ("The Encyclopedia of Dragons") 2002, "Pururi tânãr, înfãsurat în pixeli" ("Forever young, convolved in pixels") 2002, "De ce iubim femeile" bestseller ("Why do we love women") 2004.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 241 reviews
May 22, 2020
Cu femeile e destul de evident. Adevarătul mister ar fi: "De ce îl iubește toată lumea atât de mult pe Cărtărescu?". Pentru că a știut să aleagă un titlu cu magnet la cititori superficiali? Pentru că iubește femeile aproape le fel de mult pe cât iubește epitetele? Pentru că școlarii se regăsesc în felul lui de a scrie? Eu asta as vrea să știu.
Văd că unii oameni folosesc cuvântul "drăguț" în review-urile lor. Un sentiment de dezgust mă năpădește mereu la folosirea unei asemenea descrieri, dar în cazul de față, un cuvânt mai potrivit nu s-ar putea găsi. Să spui despre o carte că e "draguță" este însă cea mai mare ofensă pe care i-o poti aduce. Drăguț e mileul brodat de pe masuța de cafea a bunicii. Cărțile bune - și operele de artă în general - nu sunt drăguțe.
Partea bună e că asta e una dintre cărțile mai okay ale lui Cărtărescu (Orbitor si Rem nu le-am terminat nici acum, de Levantul nu mai zic), dovadă ratingul mare.
[Ca o paranteză, partea aia in care enumeră el motivele pentru care iubește femeile este, fară indoială, una dintre cele mai mari imbecilitați așternute vreodată pe hârtie. Bine, omul generalizează și bagă aberațiile alea sub un colectiv întâia plural, dar mă îndoiesc că mai există cineva în lumea asta care să iubească femeile "pentru că se trag din fetițe" (creepy), "pentru că nu se masturbează" (say what?) sau "pentru că nu se gândesc cum să i-o tragă tipului drăguţ pe care-l văd în troleibuz." (ha!).]
2.5
Văd că unii oameni folosesc cuvântul "drăguț" în review-urile lor. Un sentiment de dezgust mă năpădește mereu la folosirea unei asemenea descrieri, dar în cazul de față, un cuvânt mai potrivit nu s-ar putea găsi. Să spui despre o carte că e "draguță" este însă cea mai mare ofensă pe care i-o poti aduce. Drăguț e mileul brodat de pe masuța de cafea a bunicii. Cărțile bune - și operele de artă în general - nu sunt drăguțe.
Partea bună e că asta e una dintre cărțile mai okay ale lui Cărtărescu (Orbitor si Rem nu le-am terminat nici acum, de Levantul nu mai zic), dovadă ratingul mare.
[Ca o paranteză, partea aia in care enumeră el motivele pentru care iubește femeile este, fară indoială, una dintre cele mai mari imbecilitați așternute vreodată pe hârtie. Bine, omul generalizează și bagă aberațiile alea sub un colectiv întâia plural, dar mă îndoiesc că mai există cineva în lumea asta care să iubească femeile "pentru că se trag din fetițe" (creepy), "pentru că nu se masturbează" (say what?) sau "pentru că nu se gândesc cum să i-o tragă tipului drăguţ pe care-l văd în troleibuz." (ha!).]
2.5
June 13, 2021
El libro reúne unos "supuestos" recuerdos o impresiones o sensaciones que le provocaron, y aun le provocan, ciertos encuentros con ciertas mujeres a lo largo de su vida.
Aunque sea algo irregular, como no podía ser de otra forma en una recopilación de artículos publicados en varias revistas (Elle, principalmente), algunos de los textos son auténticos relatos, incluso algunos realmente buenos. Otros son lo que son: artículos muy bien escritos pero que carecen de esa magia que tienen otros capítulos, sobre todo en la segunda mitad del libro.
En aquellos, en los buenos, uno vuelve a asombrarse de todo lo que el autor consigue transmitir con esa prosa tan sencilla. Y no es cierto lo que se dice en la presentación del libro, eso de que "se abandona momentáneamente los clásicos territorios oníricos de sus grandes novelas". Algunas de las mujeres o, mejor dicho, algunas de las impresiones que dejaron en Mircea esas mujeres (algunas posiblemente reales, otras solo soñadas... me da la impresión) están tamizadas por esos "territorios oníricos", idealizadas o mitificadas por la memoria, por el deseo o el amor que dejaron satisfecho, contrariado o pisoteado.
Pero, ¿Por qué nos gustan las mujeres?
Aunque sea algo irregular, como no podía ser de otra forma en una recopilación de artículos publicados en varias revistas (Elle, principalmente), algunos de los textos son auténticos relatos, incluso algunos realmente buenos. Otros son lo que son: artículos muy bien escritos pero que carecen de esa magia que tienen otros capítulos, sobre todo en la segunda mitad del libro.
En aquellos, en los buenos, uno vuelve a asombrarse de todo lo que el autor consigue transmitir con esa prosa tan sencilla. Y no es cierto lo que se dice en la presentación del libro, eso de que "se abandona momentáneamente los clásicos territorios oníricos de sus grandes novelas". Algunas de las mujeres o, mejor dicho, algunas de las impresiones que dejaron en Mircea esas mujeres (algunas posiblemente reales, otras solo soñadas... me da la impresión) están tamizadas por esos "territorios oníricos", idealizadas o mitificadas por la memoria, por el deseo o el amor que dejaron satisfecho, contrariado o pisoteado.
Pero, ¿Por qué nos gustan las mujeres?
"Porque te dicen te quiero cuando menos te quieren, como una especie de compensación."Un libro escrito para, de, con (incluso contra) y sobre mujeres... que nos puede interesar tanto o más a los hombres.
October 9, 2021
Cunoscută mai mult pentru titlu decât pentru conținut, cartea este o colecție de proză scurtă, și se vrea în principal un omagiu la adresa sexului feminin. Nu exprimă, totuși, doar atât. Poate fi văzută și ca istorisirea unor experiențe amoroase ale autorului, plus dezvoltarea unor idei tangente cu subiectul și interesante pentru că, pur și simplu, autorul le-a considerat interesante. Tonul este unul lejer și plăcut. Cartea se poate citi în câteva ore.
August 19, 2015
Și până la urmă de ce le iubim?! Pentru că avem niște amintiri amoroase prin lanul de grâu?! Pentru că nu ne-a păsat de tipa de la Universitate?! Eu cred că orice încercare de a EXPLICA iubirea are să fie de la început eșuată. De aceea, cu șubreda mea "carieră amoroasă", afirm că le iubim tocmai pentru că nu știm de ce (ce paradox!)!
August 3, 2023
Imi vine sa lovesc ceva de furie si dezamagire. Va spun sincer, de la prima pagina m-am indragostit profund de acest autor, l-am divinzat chiar pe tot percursul cartii. Femeia din mine s-a simtit lingusita si adorata pe tot parcursul lecturii DAR, si atentie, un mare DAR, totul s-a dus de rapa cand am ajuns la ultimul capitol, si anume raspunsul la afirmatia “de ce iubim femeile�. Dupa ce in 160 de pagini ne-a divinizat de mama focului, in ultimul capitol s-a p***t efectiv pe noi. 3 pagini de insiruiri imbecile despre “de ce iubeste el femeile�, ca daca mai sunt si altii care le iubesc pentru cele scrise acolo, e grav.
Acum o sa incep:
“Pentru ca se trag din fetite� wtf???? Ciudat, sincer, ciudat. “Come on you know you like little girls”�. 🤢
“Pentru ca nu se masturbeaza� iarasi, wtf?? 🤡
“Pentru ca nu se gandesc sa i-o traga tipului dragut pe care-l vad in troleibuz� � scuze, Mircea, dar ne gandim� 🤫
“Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno� �. 🤡🤡🤡🤡🤡
“Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie� DUMNEZEULE 🥴
WTF MIRCEA?? WTF????
Acum o sa incep:
“Pentru ca se trag din fetite� wtf???? Ciudat, sincer, ciudat. “Come on you know you like little girls”�. 🤢
“Pentru ca nu se masturbeaza� iarasi, wtf?? 🤡
“Pentru ca nu se gandesc sa i-o traga tipului dragut pe care-l vad in troleibuz� � scuze, Mircea, dar ne gandim� 🤫
“Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno� �. 🤡🤡🤡🤡🤡
“Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie� DUMNEZEULE 🥴
WTF MIRCEA?? WTF????
March 3, 2023
1.5 (ps.din viitor : am scris review ul ăsta când terminasem cartea și simțeam foarte multe lucruri foarte deloc pozitive: l am scris la nervi și cred că sunt în stare de o critică mai bine susținută de argumente: dar acum nu o mai pot face că am uitat romanul și nu vreau mi-l mai amintesc plus că mă bucură să văd că lumea a citit halucinația asta de recenzie și a apreciat-o)
Deci MC ne explică cum a avut un număr x de femei, de vreo 3 și-a bătut joc în carte la maxim ( ba că erau urâte și le-a f doar ca să nu se simtă singur, ba că erau proaste și îi era rușine cu ele) , după ne mai zice că prostituatele sunt obiecte,etc ; iar la final ține un mic Ted Talk în care ne zice că de fapt femeile sunt extraordinare, pâinea lui Dumnezeu, cele mai frumoase, cele mai nu stiu ce-total invers față de cum au fost câteva din viața lui descrise dar nu știu, poate în mintea lui alea nu erau femei -🤢 te face de nu mai vrei să fii nimic din ce zice el acolo- . Mai punctează că nu ne excită ideea de viol și că suntem iubite fiindcă nu suntem bărbați. Mai zice că iesim din femei și că ne întoarcem în femei : dragul de el, și Ariana Grande o zice mai bine în God is a woman.
*Acum, nu contest faptul că e posibil ca alte cărți scrise de el ar putea fi mai bune și mai pe placul meu.
*Also I know for a fact că Eliade l-ar fi urât pe Cărtărescu � (later edit: am citit mai multe despre Eliade: s-ar putea să nu-l fi urât atât de tare pe MC, totuși)
*m-am simțit citind cartea asta cum a descris domnul Cărtărescu că s-a simțit după prima sa experiență sexuală. [Later edit: am uitat -cum era de așteptat- mai tot din acțiunea cărții și recitind reviewul meu îmi vine greu să cred că MC a scris de ce iubim femeile despre el însuși-cu el personaj principal- poate l-a scris, poate a fost un meta eșuat dar mă rog( e adevărat, îmi vine greu să cred că noi ca oameni cvasi interesați cultural suntem siliți să știm cam cat de profund dezamăgitoare au fost primele experiențele sexuale ale lui MC sau, un alt exemplu paralizant, CTP, mi-e greu for real să accept această realitate dacă ea există), o să rectific și o să îl înlocuiesc( in mintea voastră, acum)pe MC cu ,,personajul principal din romanul sau" - aleg să fac tortura asta de disclaimer decât să mă întorc să mai deschid cartea aia vreodată să îmi aduc aminte ce era cu ea...🤙💀]
* nu i-am dat doar o stea fiindcă mi-au plăcut mult personajele feminine, mai ales doamna care a intrat în securitate și după a dus-o bine prin Bruxelles spre mirarea unora 😊
Deci MC ne explică cum a avut un număr x de femei, de vreo 3 și-a bătut joc în carte la maxim ( ba că erau urâte și le-a f doar ca să nu se simtă singur, ba că erau proaste și îi era rușine cu ele) , după ne mai zice că prostituatele sunt obiecte,etc ; iar la final ține un mic Ted Talk în care ne zice că de fapt femeile sunt extraordinare, pâinea lui Dumnezeu, cele mai frumoase, cele mai nu stiu ce-total invers față de cum au fost câteva din viața lui descrise dar nu știu, poate în mintea lui alea nu erau femei -🤢 te face de nu mai vrei să fii nimic din ce zice el acolo- . Mai punctează că nu ne excită ideea de viol și că suntem iubite fiindcă nu suntem bărbați. Mai zice că iesim din femei și că ne întoarcem în femei : dragul de el, și Ariana Grande o zice mai bine în God is a woman.
*Acum, nu contest faptul că e posibil ca alte cărți scrise de el ar putea fi mai bune și mai pe placul meu.
*Also I know for a fact că Eliade l-ar fi urât pe Cărtărescu � (later edit: am citit mai multe despre Eliade: s-ar putea să nu-l fi urât atât de tare pe MC, totuși)
*m-am simțit citind cartea asta cum a descris domnul Cărtărescu că s-a simțit după prima sa experiență sexuală. [Later edit: am uitat -cum era de așteptat- mai tot din acțiunea cărții și recitind reviewul meu îmi vine greu să cred că MC a scris de ce iubim femeile despre el însuși-cu el personaj principal- poate l-a scris, poate a fost un meta eșuat dar mă rog( e adevărat, îmi vine greu să cred că noi ca oameni cvasi interesați cultural suntem siliți să știm cam cat de profund dezamăgitoare au fost primele experiențele sexuale ale lui MC sau, un alt exemplu paralizant, CTP, mi-e greu for real să accept această realitate dacă ea există), o să rectific și o să îl înlocuiesc( in mintea voastră, acum)pe MC cu ,,personajul principal din romanul sau" - aleg să fac tortura asta de disclaimer decât să mă întorc să mai deschid cartea aia vreodată să îmi aduc aminte ce era cu ea...🤙💀]
* nu i-am dat doar o stea fiindcă mi-au plăcut mult personajele feminine, mai ales doamna care a intrat în securitate și după a dus-o bine prin Bruxelles spre mirarea unora 😊
April 13, 2022
Sexista e putin spus!
April 6, 2020
of of of
sincer la inceputul cartii l-am urat pe cartarescu si imi repetam obsesiv "eram sigura ca nu e un scriitor bun" mai mult chiar ma prgateam cu fiecare pagina citita sa las o recenzie in care sa punctez toate momentele in care cartarescu a dat dovada de prezenta a doar 2 neuroni in creierul sau.
dar apoi am ajuns la "Intalnire la torino" care mi-a adus aminte maxim de Eliade si m-am mai inmuiat am zis eh a avut cateva (mai multe) scapari pana in acest punct hai sa il iertam.
dar apoi a incheiat aceasta carte cu cea mai banala declaratie si ridicare in slavi a ceea ce se crede ca e o femeie de parca a pus un nou status de stare pe facebook "sunt mircea cartarescu si imi plac femeile pentru ca nu transpira. nu miros. au sani. nu se masturbeaza. nu se uita la porno. fac treaba. si au orgasm mereu. sau cand nu au, au."
si uite asa revenim la prima idee ca, cel putin in aceasta carte, Cartarescu are un neuron si ala pe moarte. e sigur ca a cunoscut femei? sau experienta sa se rezuma la clisee din viata de zi cu zi si respectiv literatura de consum?
probabil o sa fie socat dar femeile fac tot ceea ce el a afirmat ca "nu..."
sincer la inceputul cartii l-am urat pe cartarescu si imi repetam obsesiv "eram sigura ca nu e un scriitor bun" mai mult chiar ma prgateam cu fiecare pagina citita sa las o recenzie in care sa punctez toate momentele in care cartarescu a dat dovada de prezenta a doar 2 neuroni in creierul sau.
dar apoi am ajuns la "Intalnire la torino" care mi-a adus aminte maxim de Eliade si m-am mai inmuiat am zis eh a avut cateva (mai multe) scapari pana in acest punct hai sa il iertam.
dar apoi a incheiat aceasta carte cu cea mai banala declaratie si ridicare in slavi a ceea ce se crede ca e o femeie de parca a pus un nou status de stare pe facebook "sunt mircea cartarescu si imi plac femeile pentru ca nu transpira. nu miros. au sani. nu se masturbeaza. nu se uita la porno. fac treaba. si au orgasm mereu. sau cand nu au, au."
si uite asa revenim la prima idee ca, cel putin in aceasta carte, Cartarescu are un neuron si ala pe moarte. e sigur ca a cunoscut femei? sau experienta sa se rezuma la clisee din viata de zi cu zi si respectiv literatura de consum?
probabil o sa fie socat dar femeile fac tot ceea ce el a afirmat ca "nu..."
October 16, 2013
O carte pe care am amanat-o mult timp, pe care o suspectam c-ar fi o mizerie comerciala dedicata strict femeilor superficiale ce adora sa fie flatate(eram influentat si de faptul ca vedeam anumite persoane de un anumt nivel citind-o si tragand concluzii la final cum c-ar fi fost o carte "frumusica", fapt care m-a indepartat de carte). Spre imbucuratoarea mea surprindere, m-am inselat, cartea-i agreabila, un amalgam de istorioare interesante. Departe sa fie o capodopera, merita totusi citita. In opinia mea, e regretabil ultimul capitol, cel care da si numele titlului, si cel cu care din pacate se ramane din aceasta carte, anulandu-se restul de 165 de pagini captivante. Din ultimul capitol incerc sa uit motivatiile penibile, infantile si totalmente nefericite (care nu-i fac cinste deloc scriitorului) de genul: "pentru ca nu se masturbeaza" si sa raman cu un pasaj decent: "Pentru ca pentru ele se scriu trei sferturi din poezia şi proza lumii. (...) Pentru că sunt femei, pentru că nu sunt bărbaţi, nici altceva. Pentru că din ele-am ieşit şi-n ele ne-ntoarcem, şi mintea noastră se roteşte ca o planetă greoaie, mereu şi mereu, numai in jurul lor." Am citat prost, evident, dar asta pentru ca n-am fost de acord cu "pentru ca sunt extraordinare cititoare" admitand, totusi, ca pentru ele "se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii". As fi evaluat cartea la patru stele, dar ca un protest lamentabil si fara ecou, taxez ultimul capitol, care, cu cateva exceptii izolate, nu face cinste cartii. E, daca vreti, revolta mea cu care rezoneaza celelalte pagini ce acum, pe raft, imi citesc gandurile cu sufletul la alineat plangandu-si randurile, e solidaritatea mea cu celelalte 165 de pagini care pierd nejustificat lumina reflectoarelor in dauna comercialului mediocru, facil si steril.
April 2, 2012
Mie cartea asta mi-a părut mult sub așteptări, sub reclama făcută în revistele pentru femei. Sunt cărți care, pentru o perioadă, sunt „la modă�. Așa a fost „De ce iubim femeile�, era peste tot, pe site-urile de socializare, prin reviste, pe la televizor mai toate emisiunile îl aveau invitat pe Mircea Cărtărescu. Și totuși, cartea este destul de slabă, față de poemele sale, pe care le citisem eu. Nu înțeleg obsesia lui Cărtărescu pentru premiul Nobel, de ce își dorește atât de tare premiul acesta când, fără reclamă, cărțile sale nu ar avea nici jumătate din vânzări.
Sunt unele pagini ce merită citite, în special povestea ce dă numele cărții. În rest, ideea care mi s-a întipărit în minte după ce am terminat cartea a fost că Mircea Cărtărescu are o părere foarte bună despre el, dar, în același timp, mai puțin bună despre ceilalți.
Aș prefera oricând poemele lui în fața cărții de față, probabil datorită simplității.
Sunt unele pagini ce merită citite, în special povestea ce dă numele cărții. În rest, ideea care mi s-a întipărit în minte după ce am terminat cartea a fost că Mircea Cărtărescu are o părere foarte bună despre el, dar, în același timp, mai puțin bună despre ceilalți.
Aș prefera oricând poemele lui în fața cărții de față, probabil datorită simplității.
March 28, 2013
Probabil ca "De ce iubim femeile" n-a fost chiar cea mai inspirata alegere a mea, in calitate de prima carte de Cartarescu pe care am decis sa o citesc. Nota finala este, de fapt, mai mult 2,5 stele.
Sincer, nu stiu ce asteptari aveam atunci cand am inceput s-o citesc, insa stiu ca doar ultima povestire, cea care da si titlul volumui, a fost cea care mi-a placut cel mai mult. In rest, luata la bani marunti, am gasit cateva citate care mi-au atras atentia, insa in ansamblu nu am fost impresionata.
Sincer, nu stiu ce asteptari aveam atunci cand am inceput s-o citesc, insa stiu ca doar ultima povestire, cea care da si titlul volumui, a fost cea care mi-a placut cel mai mult. In rest, luata la bani marunti, am gasit cateva citate care mi-au atras atentia, insa in ansamblu nu am fost impresionata.
May 3, 2016
Made me really wonder at times WHY does he love women?! Because, except for maybe 2 stories and some good written phrases in the others, the book left me with a sensation of lecherous obsessions and that's all..
April 15, 2020
Putem sa ne prefacem ca nu există finalul odios intitulat "De ce iubim femeile"?
August 5, 2022
Sa incercam sa raspundem la intrebare pe baza textului: Pentru ca luam de la ele ce ne place sau ne lipseste (farmec, vise etc.) si pe urma le abandonam si ne imaginam ca acum sunt ca niste plicuri folosite si aruncate... (Cam asta e soarta muzelor, nu?) Pentru ca le putem nega cu nonsalanta orice forma de libertate si curiozitate sexuala care se inscrie in afara traditionalului cuplul heterosexual... Pentru ca le putem pune la indoiala oricand succesul rememorand momente in care erau la pamant (Nu stiu cum se face ca mai toate fostele descrise ajung cumva rau si daca ajung cumva bine fie sunt mentionate doar in treacat, fie sunt mentionate in contexte care le devalorizeaza)... Pentru ca ne anesteziaza instinctul sexual aproape animalic cu dragostea lor (Mda, tot ce isi doreste o femeie e sa domesteceasca un mascul condus de cele mai banale instincte libidinale)... Iar eseul de final este atat de plin de misoginism incat nu stiu cum de nu a fost desfiintat inca acest autor cu care ne perindam peste tot. Chiar nu putem mai bine?
Exemplu:
" Pentru că merg pe stradă drepte, cu capul sus, cu umerii traşi înapoi şi nu răspund privirii tale când le fixezi ca un maniac." (Multumim secolelor de patriarhat care ne-au invatat sa suportam fara sa ne revoltam abuzurile)
"Pentru că în pat sunt îndrăzneţe şi inventive nu din perversitate, ci ca să-ţi arate că te iubesc." (Doamne fereste ca o femeie sa faca ceva in pat pentru propria ei placere...)
"Pentru că fac toate treburile sâcâitoare şi mărunte din casă fără să se laude cu asta şi fără să ceară recunoştinţă." (Mda, de ce sa mai speram la vreo forma de egalitate in ceea ce priveste responsabilitatile casnice, mai bine ne resemnam si nu mai asteptam nimic.)
"Pentru că se trag din fetiţe." (Hello, Buhnici much?)
". Pentru că joacă şah, whist sau ping-pong fără sa le intereseze cine câştigă." (Judit Polgar, Irina Bulmaga si toate femeile care participa zilele acestea la Olimpiada Internationala de Sah te saluta.)
"Pentru că nu se masturbează." (Ej nebun?)
"Pentru că au din când în când mici suferinţe: o durere reumatică, o constipaţie, o bătătură, şi-atunci îţi dai seama deodată că femeile sunt oameni, oameni ca şi tine." (E bine ca macar suferinta ne face sa parem si noi oameni.)
"Pentru că scriu fie extrem de delicat, colecţionând mici observaţii şi schiţând subtile nuanţe psihologice, fie brutal şi scatologic ca nu cumva să fie suspectate de literatură feminină." (Deci cum o dai, tot esuam cumva cand vine vorba de scris, mai bine la cratita, nu?)
"Pentru că sunt blonde, brune, roşcate, dulci, futeşe, calde, drăgălaşe, pentru că au de fiecare dată orgasm. Pentru că dacă n-au orgasm nu îl mimează." (Isn't this just wishful thinking? Hai, Cartarescule, nu te mai minti singur...)
Exemplu:
" Pentru că merg pe stradă drepte, cu capul sus, cu umerii traşi înapoi şi nu răspund privirii tale când le fixezi ca un maniac." (Multumim secolelor de patriarhat care ne-au invatat sa suportam fara sa ne revoltam abuzurile)
"Pentru că în pat sunt îndrăzneţe şi inventive nu din perversitate, ci ca să-ţi arate că te iubesc." (Doamne fereste ca o femeie sa faca ceva in pat pentru propria ei placere...)
"Pentru că fac toate treburile sâcâitoare şi mărunte din casă fără să se laude cu asta şi fără să ceară recunoştinţă." (Mda, de ce sa mai speram la vreo forma de egalitate in ceea ce priveste responsabilitatile casnice, mai bine ne resemnam si nu mai asteptam nimic.)
"Pentru că se trag din fetiţe." (Hello, Buhnici much?)
". Pentru că joacă şah, whist sau ping-pong fără sa le intereseze cine câştigă." (Judit Polgar, Irina Bulmaga si toate femeile care participa zilele acestea la Olimpiada Internationala de Sah te saluta.)
"Pentru că nu se masturbează." (Ej nebun?)
"Pentru că au din când în când mici suferinţe: o durere reumatică, o constipaţie, o bătătură, şi-atunci îţi dai seama deodată că femeile sunt oameni, oameni ca şi tine." (E bine ca macar suferinta ne face sa parem si noi oameni.)
"Pentru că scriu fie extrem de delicat, colecţionând mici observaţii şi schiţând subtile nuanţe psihologice, fie brutal şi scatologic ca nu cumva să fie suspectate de literatură feminină." (Deci cum o dai, tot esuam cumva cand vine vorba de scris, mai bine la cratita, nu?)
"Pentru că sunt blonde, brune, roşcate, dulci, futeşe, calde, drăgălaşe, pentru că au de fiecare dată orgasm. Pentru că dacă n-au orgasm nu îl mimează." (Isn't this just wishful thinking? Hai, Cartarescule, nu te mai minti singur...)
October 10, 2021
Când am citit cartea asta eram bolnav de covid și cartea aceasta a fost o experiență mult mai neplăcută decât trecerea mea prin boală.
This entire review has been hidden because of spoilers.
December 21, 2023
mai bine se culca in loc sa scrie prostia asta
May 11, 2024
Nu știu de ce mai încerc să îl înțeleg pe omul ăsta.
De ce iubim femeile:
,,Pentru că nu le excită ideea de viol decât în mintea bărbaților� (????)
,,Pentru că se trag din fetițe� (poftim??????)
,,Pentru ca din ele-am ieșit și-n ele ne-întoarcem� (din nou ????)
De ce iubim femeile:
,,Pentru că nu le excită ideea de viol decât în mintea bărbaților� (????)
,,Pentru că se trag din fetițe� (poftim??????)
,,Pentru ca din ele-am ieșit și-n ele ne-întoarcem� (din nou ????)
July 11, 2022
from the way he writes about women...I will take this book as his coming out 🌈
June 1, 2014
This may be the shortest of Mircea Cărtărescu's books to be translated into English, but it's not really to be recommended as an introduction to the author. It's ostensibly a collection of short stories; actually all but one are essays in the now fashionable slightly-fictionalised-memoir genre. A few of them were nice background on the author of Blinding*, a book which certainly metaphorically lives up to its name, and which is, in its fascinating complexity, quite unlike these pieces. Snippets of insight into the culture of 1960s-80s Romania were very interesting, and into aspects of being a Romanian abroad just after the fall of Communism.
Most of the stories were originally published in Romanian Elle in the late 90s. That seems to me to say something about the intellectual bent of the culture; a women's glossy mag in the UK or US would never have published stories by an author of similar complexity - Thomas Pynchon, for example. The idea is positively (and sadly) surreal. The actual content of most pieces though - a fortyish male writer of considerable ego reflects on various encounters and relationships with women - sounds like stuff from UK GQ or Esquire around the same time. It's a curious juxtaposition, and I'd love to know how it fitted with the national cultural context and how the stories were received by the Romanian Elle readers.
Some titles are reminders that the discussion on postcolonialism and gender representation, widespread in western academia by that time, probably took a long time to reach the Romanian universities and cultural institutes where Cărtărescu worked. 'Little African Woman', a well-meaning idealisation of a beautiful woman glimpsed on a train, for example. Though 'A lovely little Jewish princess' turns out to be, with footnotes, an anedcote framed in response to a Frank Zappa song which is much ruder about the woman. I've never been a Zappa fan and can't really comment on how the story works in relation. The title piece, much of which can be found as a GR quotation, is most comprehensible, and somewhat amusing, as a list of assumptions about women by miscellaneous aspects of pop culture - or by the sweaty-palmed, creepy nerd in the corner that Cărtărescu's preceding essays describe his younger self as having been (a surprise to learn, given the confidence of the persona in Blinding). There are so many points that are unlike real women (in majority, or in particular ways you or your friends may be) that I can't really compute a modern adult with arts-intellectual leanings, let alone the author of Blinding, presenting it in complete earnest.
...Last year on here there was a bad review of Knausgaard which said "Recommended for: People interested in the struggles of white male writers" (can't find it now, but someone in my feed Liked it); if you are in total agreement with that mode of classifying and criticising literature then you would get bored with this collection way before the point when it quite simply becomes repetitive, with the style (very surprisingly in the context of Blinding) not being anything like fizzy enough to animate the writing regardless. Of course, it's not easy to tell how much of the lacklustre style is due to translation, and each of Cărtărescu's three works in English so far has a different translator.
Aside from the cultural and historical insights, there were only two stories that I found enjoyable as a whole. 'The Paper Devil' is the only piece structured as a fiction, a sweet story of adolescent love and melancholy, which sparkles in a way the memoir-essays never do for more than a sentence or two. 'Irish Cream' is a fun account of a drunken writers' workshop in an Irish castle, but still has a magazine-article feel. I think this collection is the sort of dregs only completists should bother with, but due to its brevity, ease of reading compared to his other books, and being one of the few translated into English, it has ended up as the most-read work on GR by an author who can clearly do far better things.
This University of Plymouth Press edition also showcases a number of paintings by Romanian artist Suzana Dan. Sort of a cross between Yellow Submarine and a cheerier Tara McPherson, done in poster paint; I like them.
* I do keep praising this book in various comments although I haven't finished it. It's so rich and strange that it needs time to percolate between readings - also greater concentration and energy than I've had in recent weeks.
Most of the stories were originally published in Romanian Elle in the late 90s. That seems to me to say something about the intellectual bent of the culture; a women's glossy mag in the UK or US would never have published stories by an author of similar complexity - Thomas Pynchon, for example. The idea is positively (and sadly) surreal. The actual content of most pieces though - a fortyish male writer of considerable ego reflects on various encounters and relationships with women - sounds like stuff from UK GQ or Esquire around the same time. It's a curious juxtaposition, and I'd love to know how it fitted with the national cultural context and how the stories were received by the Romanian Elle readers.
Some titles are reminders that the discussion on postcolonialism and gender representation, widespread in western academia by that time, probably took a long time to reach the Romanian universities and cultural institutes where Cărtărescu worked. 'Little African Woman', a well-meaning idealisation of a beautiful woman glimpsed on a train, for example. Though 'A lovely little Jewish princess' turns out to be, with footnotes, an anedcote framed in response to a Frank Zappa song which is much ruder about the woman. I've never been a Zappa fan and can't really comment on how the story works in relation. The title piece, much of which can be found as a GR quotation, is most comprehensible, and somewhat amusing, as a list of assumptions about women by miscellaneous aspects of pop culture - or by the sweaty-palmed, creepy nerd in the corner that Cărtărescu's preceding essays describe his younger self as having been (a surprise to learn, given the confidence of the persona in Blinding). There are so many points that are unlike real women (in majority, or in particular ways you or your friends may be) that I can't really compute a modern adult with arts-intellectual leanings, let alone the author of Blinding, presenting it in complete earnest.
...Last year on here there was a bad review of Knausgaard which said "Recommended for: People interested in the struggles of white male writers" (can't find it now, but someone in my feed Liked it); if you are in total agreement with that mode of classifying and criticising literature then you would get bored with this collection way before the point when it quite simply becomes repetitive, with the style (very surprisingly in the context of Blinding) not being anything like fizzy enough to animate the writing regardless. Of course, it's not easy to tell how much of the lacklustre style is due to translation, and each of Cărtărescu's three works in English so far has a different translator.
Aside from the cultural and historical insights, there were only two stories that I found enjoyable as a whole. 'The Paper Devil' is the only piece structured as a fiction, a sweet story of adolescent love and melancholy, which sparkles in a way the memoir-essays never do for more than a sentence or two. 'Irish Cream' is a fun account of a drunken writers' workshop in an Irish castle, but still has a magazine-article feel. I think this collection is the sort of dregs only completists should bother with, but due to its brevity, ease of reading compared to his other books, and being one of the few translated into English, it has ended up as the most-read work on GR by an author who can clearly do far better things.
This University of Plymouth Press edition also showcases a number of paintings by Romanian artist Suzana Dan. Sort of a cross between Yellow Submarine and a cheerier Tara McPherson, done in poster paint; I like them.
* I do keep praising this book in various comments although I haven't finished it. It's so rich and strange that it needs time to percolate between readings - also greater concentration and energy than I've had in recent weeks.
November 13, 2022
Din anumite recenzii mi-am făcut părerea precum că Cărtărescu ar fi un autor de duzină, și care ar scrie pentru cititori superficiali; dar cărțile căruia sunt vândute ca pâinea caldă. I-am procurat cartea pentru a înțelege “De Ce� îl citesc și-l apreciază unii. Am rămas plăcut surprinsă. Nu e chiar așa de rău, ba chiar l-aș mai citi. Sau am avut eu norocul să-l experimentez alegându-i o carte reușită?🤔
Un pic m-a suprins acea adresare către “cititoare�, de parcă un cititor nu ar putea lua în mână cartea sa.🤔 Dar, nu aș exagera să-l numesc misogin, precum o fac unii cititori. Eu l-aș vedea mai degrabă ca un sculptor care își sculptează statuia în felul lui, așa cum o vede el. Nu l-aș numi nici măcar sexist. L-am descoperit in acestă culegere de povestiri pe Mircea, “romanticul eșuat� - așa l-aș cataloga eu.🙂
❤️�... fiecare dintre noi, măcar de câteva ori în viață, se gândește la sine însuși ca la o ființă dragă și-ndepărtată, de care-i e dor și pe care-ar vrea cu nostalgie s-o regăsească.�
❤️“m-a sedus prin puterea ei specială de a visa�
❤️“Cea mai minunată femeie din lume este cea care te iubește cu adevărat și pe care-o iubești cu adevărat. Nimic altceva nu contează.�
✍️“Îmi plac mult de tot femeile mature, cele ce par mereu atât de grave, de intangibile, atât de încrustate în tiparele propriei vieți și care totuși, când se hotărăsc să se elibereze de ele, devin cele mai dulci și mai senzuale iubite cu putință.�
✍️“Într-un fel, viața ta a avut sens dacă, în șirul nesfârșit de momente banale, cenușii, triste, rușinoase, ticăloase, mizerabile, politicoase din care orice viață este compusă, s-a aprins totuși, de câteva ori sau doar o singură dată, scânteia cutremurătoare a fericirii.�
✍️“Nu poți face nimic ca să ai stil. Pentru că stilul nu îl ai, ci îl ești. E engramat acolo, în ingineria vertebrelor din coloana ta vertebrală, în dinamica fluidelor corpului tău, în spotul de lumină de pe pupila ta catifelată.�
“De ce iubim femeile�, Mircea Cărtărescu
Un pic m-a suprins acea adresare către “cititoare�, de parcă un cititor nu ar putea lua în mână cartea sa.🤔 Dar, nu aș exagera să-l numesc misogin, precum o fac unii cititori. Eu l-aș vedea mai degrabă ca un sculptor care își sculptează statuia în felul lui, așa cum o vede el. Nu l-aș numi nici măcar sexist. L-am descoperit in acestă culegere de povestiri pe Mircea, “romanticul eșuat� - așa l-aș cataloga eu.🙂
❤️�... fiecare dintre noi, măcar de câteva ori în viață, se gândește la sine însuși ca la o ființă dragă și-ndepărtată, de care-i e dor și pe care-ar vrea cu nostalgie s-o regăsească.�
❤️“m-a sedus prin puterea ei specială de a visa�
❤️“Cea mai minunată femeie din lume este cea care te iubește cu adevărat și pe care-o iubești cu adevărat. Nimic altceva nu contează.�
✍️“Îmi plac mult de tot femeile mature, cele ce par mereu atât de grave, de intangibile, atât de încrustate în tiparele propriei vieți și care totuși, când se hotărăsc să se elibereze de ele, devin cele mai dulci și mai senzuale iubite cu putință.�
✍️“Într-un fel, viața ta a avut sens dacă, în șirul nesfârșit de momente banale, cenușii, triste, rușinoase, ticăloase, mizerabile, politicoase din care orice viață este compusă, s-a aprins totuși, de câteva ori sau doar o singură dată, scânteia cutremurătoare a fericirii.�
✍️“Nu poți face nimic ca să ai stil. Pentru că stilul nu îl ai, ci îl ești. E engramat acolo, în ingineria vertebrelor din coloana ta vertebrală, în dinamica fluidelor corpului tău, în spotul de lumină de pe pupila ta catifelată.�
“De ce iubim femeile�, Mircea Cărtărescu
December 9, 2018
Mi-a plăcut foarte mult. Nu știu de ce am ezitat mulți ani să o citesc, cu toate că aveam pdf-ul la îndemână. M-a făcut să-l plac și mai mult pe Cărtărescu
October 15, 2010
Intre 1 si 2 stele. Foarte slaba. Bine, nu stiu daca ziceam acelasi lucru in cazul in care ar fi fost prima mea lectura din Cartarescu. Dar dupa ce am citit Nostalgia, ma asteptam la mai mult. Nu as vrea sa fiu rau, dar pare ca aceste povestioare nu ar fi meritat un volum al lor; sa se fi multumit cu bucata de revista in care au aparut (Elle, Tabu).
Desigur, sunt cateva pagini foarte reusite, dar parca prea putine pentru un singur volum. "Cine sunt eu?" mi-a placut, de ex.
Desigur, sunt cateva pagini foarte reusite, dar parca prea putine pentru un singur volum. "Cine sunt eu?" mi-a placut, de ex.
March 4, 2022
3.5⭐️
bizară cărticică
“Avea și ea, în adâncul minți ei, o cameră secretă, identică în fiecare detaliu ca lui Victor? O vizita în fiecare noapte, înainte de-a adormi, ca și el?�
bizară cărticică
“Avea și ea, în adâncul minți ei, o cameră secretă, identică în fiecare detaliu ca lui Victor? O vizita în fiecare noapte, înainte de-a adormi, ca și el?�
April 16, 2023
voi incerca sa nu ma iau atat de tare de cartea asta :) Am realizat ca am o relatie de love-hate cu Cartarescu, intrucat imi place cum scrie (si cartea aceasta este bine scrisa), insa urasc momentele de � nici nu stiu cum sa le numesc- imbecilitate totala. Care reiese mai ales din ultimul capitol “De ce iubim femeile?� menit sa traga o concluzie. Iar motivele pentru care iubeste Cartarescu femeile sunt� interesante as putea spune: “pentru ca se trag din fetite�, “pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor�, “pentru ca nu se masturbeaza�.
De-a lungul cartii, Cartarescu reuseste cumva in fiecare povestire sa jigneasca femeia (in umila mea opinie), cautand mereu aceasta femeie ideala si romantizand fiecare prezenta feminina din viata lui. Induiosator. Pe unele le considera urate, pe altele proaste, dar el le iubeste pe toate in ciuda tuturor lucrurilor negative pe care le spune despre ele.
Ma asteptam la mai mult. Povestirile in sine sunt interesante, dar din pacate viziunea autorului asupra conceptului de femeie lasa de dorit.
De-a lungul cartii, Cartarescu reuseste cumva in fiecare povestire sa jigneasca femeia (in umila mea opinie), cautand mereu aceasta femeie ideala si romantizand fiecare prezenta feminina din viata lui. Induiosator. Pe unele le considera urate, pe altele proaste, dar el le iubeste pe toate in ciuda tuturor lucrurilor negative pe care le spune despre ele.
Ma asteptam la mai mult. Povestirile in sine sunt interesante, dar din pacate viziunea autorului asupra conceptului de femeie lasa de dorit.
September 23, 2022
Janusz pisze o kobitkach: „hehe, bo wiecie…�
February 4, 2021
Am savurat cu patos și poftă De ce iubim femeile?
În colțul camerei mele întunecate, păstrată în armonie de muzica clasică ce se aude în surdină, mi-am dat întâlnire cu mintea și sufletul unui bărbat profund așa cum sunt mulți în lume dar pe care prea rar avem timp să-i descoperim�
Cum ar fi ca acestă carte să aibă o surată?
De ce iubim bărbații?
Așa cum ei iubesc diferit, profund temător și poate trec adesea fără să știe peste o iubire cum altă nu va mai fi, într-o gară de metrou uitată de lume sau poate la un colț de stradă, așa și noi femeile iubim prea mult sau poate prea puțin, găsind din când în când o aparentă măsură� Fiecare iubire are o altă aromă, o altă formă, o altă umbră a ceea ce noi am fost cândva�
Așa cum spune Mircea Cărtărescu referindu-se la ele, la femei- "multe au avut altă culoare a minții, a vocii, a zâmbetului", așa și noi femeile spunem despre ei că au avut o altă culoare a minții la care devenim părtașe sau complici. O altă culoare a voci cu note hipnotizante, o altă culoare a zâmbetului ce ne învălui și care chiar și atunci când ridurile se așează pe chip și în suflet, zâmbetul lor va rămâne viu. O dulce amintire a celor mulți iubiți, așteptați sau eliberați pe drumul vieții, bărbați� Iubiți pentru o secundă, o oră o viață� sau dincolo de viață.
În colțul camerei mele întunecate, păstrată în armonie de muzica clasică ce se aude în surdină, mi-am dat întâlnire cu mintea și sufletul unui bărbat profund așa cum sunt mulți în lume dar pe care prea rar avem timp să-i descoperim�
Cum ar fi ca acestă carte să aibă o surată?
De ce iubim bărbații?
Așa cum ei iubesc diferit, profund temător și poate trec adesea fără să știe peste o iubire cum altă nu va mai fi, într-o gară de metrou uitată de lume sau poate la un colț de stradă, așa și noi femeile iubim prea mult sau poate prea puțin, găsind din când în când o aparentă măsură� Fiecare iubire are o altă aromă, o altă formă, o altă umbră a ceea ce noi am fost cândva�
Așa cum spune Mircea Cărtărescu referindu-se la ele, la femei- "multe au avut altă culoare a minții, a vocii, a zâmbetului", așa și noi femeile spunem despre ei că au avut o altă culoare a minții la care devenim părtașe sau complici. O altă culoare a voci cu note hipnotizante, o altă culoare a zâmbetului ce ne învălui și care chiar și atunci când ridurile se așează pe chip și în suflet, zâmbetul lor va rămâne viu. O dulce amintire a celor mulți iubiți, așteptați sau eliberați pe drumul vieții, bărbați� Iubiți pentru o secundă, o oră o viață� sau dincolo de viață.
August 3, 2021
"Die Tatsache, dass ich mich suche, ist das Zeichen dafür, dass ich mich gefunden habe" - Eines der tollen Zitate aus den kleinen Prosatexten der Sammlung.
Tatsächlich als Auftragsarbeiten für die rumänische Ausgabe der "Elle" entstanden.
Ein herrlich anregendes Buch, zum Nachdenken (in jeder Miniatur sind, eher im Understatement, philosophische Ideen verpackt), zum Schwelgen, ein Buch, das sicherlich nicht nur für Frauen gedacht ist, obwohl es ihnen gewidmet ist. Mircea Cartarescu zeigt in einigen dieser Geschichten, was passieren kann, wenn ein großer Schriftsteller sich mit Eros auseinandersetzt, schon allein das ist eine Empfehlung wert... Viel Humor, beeindruckende Gedanken, originelle Geschichten (und auch wenn nicht alle ganz auf dem selben Niveau sind, mindert das die Qualität der Sammlung nicht), dieses Buch ist wirklich ein Genuss für alle Sinne. Wenn Sie also noch nicht überzeugt sind, dann werde ich zum Abschluss die (meiner Meinung nach) wunderbarste Erklärung zitieren, die Mircea Cartarescu in diesem Buch zur alles bedeutenden Frage liefert: "weil wir aus ihnen kommen und zu ihnen zurückkehren und unser Kopf sich wie ein schwerfälliger Planet immer und immer wieder nur um sie dreht".
Tatsächlich als Auftragsarbeiten für die rumänische Ausgabe der "Elle" entstanden.
Ein herrlich anregendes Buch, zum Nachdenken (in jeder Miniatur sind, eher im Understatement, philosophische Ideen verpackt), zum Schwelgen, ein Buch, das sicherlich nicht nur für Frauen gedacht ist, obwohl es ihnen gewidmet ist. Mircea Cartarescu zeigt in einigen dieser Geschichten, was passieren kann, wenn ein großer Schriftsteller sich mit Eros auseinandersetzt, schon allein das ist eine Empfehlung wert... Viel Humor, beeindruckende Gedanken, originelle Geschichten (und auch wenn nicht alle ganz auf dem selben Niveau sind, mindert das die Qualität der Sammlung nicht), dieses Buch ist wirklich ein Genuss für alle Sinne. Wenn Sie also noch nicht überzeugt sind, dann werde ich zum Abschluss die (meiner Meinung nach) wunderbarste Erklärung zitieren, die Mircea Cartarescu in diesem Buch zur alles bedeutenden Frage liefert: "weil wir aus ihnen kommen und zu ihnen zurückkehren und unser Kopf sich wie ein schwerfälliger Planet immer und immer wieder nur um sie dreht".
February 15, 2012
Cărțulia asta a avut parte de o nejustificată doză de prejudecăți din partea multora, inclusiv a mea, care, fie vorba între noi, chiar citisem unele dintre povestioare (sau articole, habar n-am cum să le numesc) într-o vreme cînd cumpăram Elle cu o oarecare regularitate.
În fine, dacă n-ar fi fost să primesc drept cadou , care e suspect de minunată dpdv al calitatii, n-aș fi citit-o nici acum sau de-acum încolo. Dar așa, mi-am zis că na, tot mi-a plăcut ...
Rămîn cu două lucruri. 1. Dragostea lui Cărtărescu pentru Salinger, pe care i-o împărtășesc (deși probabil într-o doză ceva mai mică) și de pe urma căreia n-ar fi rău să scrie cîndva un De ce-l iubim pe Salinger. 2. Încep să cred că-l prefer pe Cărtărescu scriitorul de non ficțiune romancierului/poetului. Desigur, asta doar din cauza superficialității și dezinteresului meu profund pentru Orbitor.
p.s. Coperta ediției aici de față e ușor oribilă.
În fine, dacă n-ar fi fost să primesc drept cadou , care e suspect de minunată dpdv al calitatii, n-aș fi citit-o nici acum sau de-acum încolo. Dar așa, mi-am zis că na, tot mi-a plăcut ...
Rămîn cu două lucruri. 1. Dragostea lui Cărtărescu pentru Salinger, pe care i-o împărtășesc (deși probabil într-o doză ceva mai mică) și de pe urma căreia n-ar fi rău să scrie cîndva un De ce-l iubim pe Salinger. 2. Încep să cred că-l prefer pe Cărtărescu scriitorul de non ficțiune romancierului/poetului. Desigur, asta doar din cauza superficialității și dezinteresului meu profund pentru Orbitor.
p.s. Coperta ediției aici de față e ușor oribilă.
January 22, 2013
" Si totusi, oricat de prinsi suntem in fluxul evenimentelor exterioare, oricat de aleatoriu ne poarta viata dintr-o parte-ntr-alta, fiecare dintre noi, macar de cateva ori in viata, se gandeste la sine insusi ca la o fiinta draga si-ndepartata, de care-i e dor si pe care ar vrea cu nostalgie sa-o regaseasca" (cap.: Cine sunt eu?)
Fara sa ma intind cu descrieri despre ce e vorba in cartea asta, spun scurtuc ca mi-a placut cum e descrisa fiecare intamplare. Mi s-a parut chiar frumos felul in care Cartarescu poate sa transforme personaje/intamplari/locuri simple, banale, chiar comune in ceva deosebit,romantic, plin de nostalgie si/sau de erotism.
Mi-a placut si faptul ca am intalnit o povestioara despre frumoasa Zarada si despre Cristian Vasile, a carui piesa o auzeam in ceva reclama acum cativa ani buni.
Lectura placuta tuturor!:)
Fara sa ma intind cu descrieri despre ce e vorba in cartea asta, spun scurtuc ca mi-a placut cum e descrisa fiecare intamplare. Mi s-a parut chiar frumos felul in care Cartarescu poate sa transforme personaje/intamplari/locuri simple, banale, chiar comune in ceva deosebit,romantic, plin de nostalgie si/sau de erotism.
Mi-a placut si faptul ca am intalnit o povestioara despre frumoasa Zarada si despre Cristian Vasile, a carui piesa o auzeam in ceva reclama acum cativa ani buni.
Lectura placuta tuturor!:)
December 29, 2022
Ah, ok, iar mi-am spart banii pe o mizerie de carte. In afara de titlul foarte bine ales pentru money grab, aceasta puerila scriere de catre un adolescent cu un ego mai mare decat propriu-i corp, excitat de toate epitetele si metaforele fara sens, lungi si proaste, este de fapt o porcarie. De ce iubim femeile? Ca nu se uita la porno, arata ca niste fetite si omoara gandaci de bucatarie dupa ce fac curatenie si copii. Ba, da, vorbe scrise de un mare autor al vremii. Deja de la faza cu pisicuta mi se facuse sila, dar am zis totusi sa-i mai dau o sansa ca apoi sa zic vreodata, la vreo cina, da, si eu am citit Cartarescu. Da, am citit si regret. N-am mai citit asa tampenie penibila de la Men are from Mars, women are from Venus. Acest display al misoginismului revarsat in 187 de pagini m-a lasat cu un gust amar.
This entire review has been hidden because of spoilers.
Displaying 1 - 30 of 241 reviews
Can't find what you're looking for?
Get help and learn more about the design.