From one of Romanias most celebrated novelists, this is a story set in the Balkans in 1917, at a time when the peninsula was under German occupation. This is the story of two men caught up in a police-net in Bucharest and illegally transported to the front to dig trenches.
A fost scriitor , poet, romancier, prozator, director de teatru, jurnalist 葯i publicist, academician, laureat al Premiului Herder. Si-a 卯nceput cariera literar膬 ca gazetar 葯i poet liric.Ulterior a scris proz膬 realist膬, naturalist膬, marcat膬 卯ns膬 de un lirism specific. Romanul Descul葲 (1948) a fost masiv promovat 卯n perioada comunist膬, fiind cel mai tradus roman al unui autor de limba rom芒n膬. A fost tradus 卯n 24 de limbi p芒n膬 卯n 1988.
C芒t de absurd膬 ni se pare acum propaganda comunist膬 葯i ce realitate trist膬 era 卯n anii 50. Consulul sc膬pat care 葯i-a ucis familia pentru c膬 m芒ncau mult, devenit cartofor, ho葲 falsificator, criminal 葯i 葲膬ranul simplu 葯i cinstit, dar sarac lipit sunt personaje specifice epocii. Dincolo de propagand膬 r膬m芒ne subiectul romanului; primul r膬zboi mondial v膬zut de Darie ca fugar prin Balcani.Chiar dac膬 autorul a fost un comunist convins totu葯i talentul lui este incontestabil. Fa葲膬 de primul volum,Descul葲, (scris ini葲ial pentru c膬 nu avea un articol gata de publicat 卯n ziarul unde lucra) 卯n acest roman se vede c膬 tehnica de scriere a lui Zaharia Stancu a evoluat.
Ac牛iunea acestei c膬r牛i se petrece 卯n toamna anului 1917, c芒nd o mare parte a Rom芒niei 艧i aproape toate 牛膬rile din Peninsula Balcanic膬 se aflau cotropite de armatele imperiale germano-austriece. C膬zusem 卯n plasa poli牛iei laolalt膬 cu al牛i coate-goale. M膬 牛inuser膬 卯nchis 卯ntr-un beci 卯ntunecos. Nu m膬 b膬tuser膬. Nu-mi luaser膬 banii. Nu-mi luaser膬 nici m膬car cu牛itul cu teac膬 de care eram obi艧nuit s膬 nu m膬 despart niciodat膬. Dup膬 trei zile 艧i trei nop牛i fuseser膬m da牛i 卯n seama nem牛ilor. Acum鈥� Acum era bine. Sc膬pasem de umezeala 艧i de 艧obolanii beciului. 脦mi venea s膬 fluier de bucurie, 卯ns膬 nu fluieram. T膬ceam. 艦i, t膬c芒nd, mergeam al膬turi de ceilal牛i aresta牛i, 卯n c芒rd, 卯ntre baionete. Nu 艧tiam unde o s膬 ajung. Dar parc膬 艧tii vreodat膬 c芒nd pleci la drum unde o s膬 ajungi? Un fl膬c膬u de la noi din Omida, Axente Ursu G膬man, plecase 卯ntr-o duminic膬 diminea牛a c膬lare pe calul lui costeliv 艧i pintenog la Caravane牛i, un sat pe jum膬tate bulg膬resc, pe C膬lm膬牛ui 卯n sus, s膬 stea de vorb膬 cu o feti艧can膬 oache艧膬, Petca Vancu Vene, cu care voia s膬 se 卯nsoare. C膬l膬rea cu g芒ndu-n dorul lelii. Dup膬 ce trecuse de St膬nicu牛, a 牛芒艧nit din lanurile de ov膬z un iepure dolofan, g膬lbui, 艧i i-a t膬iat calea. Pintenogul, sperios, a s膬rit pe nea艧teptate 卯n l膬turi. Axentie Ursu G膬man a c膬zut 艧i 艧i-a fr芒nt g芒tul. 脦n loc s膬 ajung膬 la Caravane牛i s膬 stea de vorb膬 cu feti艧cana 艧i s膬 se tocmeasc膬 cu socrii pentru zestre, a ajuns sub p膬m芒nt, 卯n cimitirul din satul nostru. De atunci 艧i p芒n膬 azi, 卯n fiecare zi cu soare, 卯艧i arunc膬 umbra peste morm芒ntul lui bisericu牛a de lemn, 卯nl膬untrul c膬reia stau nemi艧ca牛i 卯n icoane sfin牛ii cu ochii sco艧i de moa艧膬-mea Dioaica, vr膬jitoarea care le desc芒nta oamenilor de dragoste 艧i de ur芒t, de lingoare ori de n膬jit. Eu, unul, nici o pricin膬 nu aveam s膬 cred c膬 m膬 p芒nde艧te moartea, 卯ns膬 卯mi d膬deam 卯ndeajuns seama c膬, 卯n 卯mprejur膬rile acelea, nici binele nu se 卯nghesuia s膬 m膬 a艧tepte. C膬lcam cu sfial膬 pe pietrele col牛uroase ale trotuarului. Mi se pr膬p膬diser膬 de mult ghetele cu care sosisem 卯n var膬 la Bucure艧ti 艧i altele nu avusesem cu ce s膬-mi cump膬r. Umblam iar膬艧i ca la noi acas膬, la Omida, descul牛. Mai umblau 艧i al牛ii descul牛i 卯n ora艧ul de scaun. De cei care umblau ca 艧i mine, descul牛i 艧i zdren牛ui牛i, nu aveam de ce m膬 ru艧ina. Eram de-o teap膬. Iar de ceilal牛i!鈥� De ceilal牛i nici c膬-mi p膬sa. Nu-i cuno艧team. Nici ei pe mine nu m膬 cuno艧teau. 艦i apoi, ce eram eu pentru multa lume a Bucure艧tilor? Un pui de bogdaproste!
A story of how a war can affect the lives of the common folk. The First World War is raging and changes the fates of many citizens, including the little Darie, the protagonist of this tale. We follow him on his journey across the Balkan Peninsula, where he meets both good and bad people from the nations, inhabiting this part of the world - Romanians, Bulgarians, Greeks, Serbs, Turks. A nicely written story, depicting how hard life was during these turbulent years.
馃専 鈥濲ocul cu moartea" este o carte despre r膬zboi(WW1, 1917), cu o tr膬s膬tur膬 original膬, diferit膬, aceea de a nu expune experien葲a frontului, a solda葲ilor, a tran葯eelor 葯i/sau a b膬t膬liilor. Cam 卯n aceea葯i manier膬 Henri Barbusse 卯n romanul 鈥濬ocul" descrie r膬zboiul f膬r膬 implica葲iile ei, cum ar fi frontul.
馃専 romanul prive葯te ideea de r膬zboi ca un factor ce declan葯eaz膬 procesul inevitabil de dezumanizare, pe care t芒n膬rul Darie(personajul principal), 卯l simte din plin, at芒t 卯n trenul groazei, c芒t 葯i 卯n 鈥瀋膬l膬toria" prin Macedonia s芒rbeasc膬, Bulgaria 葯i Rom芒nia(teritoriul balcanic).
馃専 toate formele de suferin葲膬(de la foame, fric膬, frig, arsuri 葯i p芒n膬 la lovituri care las膬 semne), precum 葯i fatalitatea, resemnarea, prin care existen葲a este supus膬 unui proces de devalorizare, scot la suprafa葲膬 adevarata cruzime uman膬.
馃専 umanitatea pare supus膬 unei involu葲ii, r膬zboiul reafirm膬 primatul instinctului de supravie葲uire, c芒ndva adormit. Un episod interesant care reliefeaz膬 acest aspect este momentul 卯n care Darie v芒neaz膬 葯i ucide cu o 葲epus膬 un arici, iar apoi are senza葲ia 卯nfrico葯膬toare de a c膬p膬ta 卯nf膬葲i葯area str膬mo葯ului-maimu葲膬, un primat al cavernei.
馃専 o carte interesant膬, pe care o recomand, are ceva din filosofia existen葲ialist膬, omul pus 卯n situa葲ii limit膬 se refugiaz膬 卯n instinctele de conservare.
Despre r膬zboi, disperare 葯i supravie葲uire. Despre frica ce te face s膬 卯nghe葲i sau s膬 lup葲i. Despre autocunoa葯tere 卯n vremuri crunte. Despre moarte.
鈥濸膬m芒ntul! Din p膬m芒nt ne na葯tem, umbl膬m o vreme prin lume, scr芒葯nind ori c芒nt芒nd, ur芒nd or iubind, 葯i apoi iar膬葯i 卯n p膬m芒nt ne 卯ntoarcem.鈥�
Un grup de oameni f膬r膬 acte, printre care 葯i protagonistul Darie, e prins de autorit膬葲ile rom芒ne 葯i predat for葲elor germane de ocupa葲ie. Cu to葲ii sunt 卯mbarca葲i 卯ntr-un tren de marf膬, pentru a 卯nso葲i un transport de oi care trebuie s膬 ajung膬 卯n Bitolia. Odat膬 ajun葯i acolo, prizonierii ar fi fost pu葯i s膬 sape tran葯ee. Pe drum, se 卯nt芒mpl膬 ceva 葯i niciunul nu mai ajunge la destina葲ie. 脦n c膬l膬toria asta, Darie cunoa葯te oamenii care 卯l vor forma 鈥� 卯ntr-o mai mic膬 sau mai mare m膬sur膬.
鈥濪iplomatul鈥� e cel care are cea mai mare influen葲膬 asupra lui. Dup膬 ce unul 卯ncearc膬 s膬-l fure pe cel膬lalt, iar cel膬lalt 卯ncearc膬 s膬-l omoare pentru asta (nu-葲i spun care-cum, c膬 poate vrei s膬 r膬sfoie葯ti totu葯i cartea), sf芒r葯esc cumva 卯mpreun膬, 卯n 卯ncercarea de a ajunge 卯napoi pe meleagurile natale. Mai multe, pe blog -
Prin lini葯tea ad芒nc膬 ce-葯i f膬cuse s膬la葯 卯n 卯nveli葯ul meu, care mi se p膬rea a nu fi de carne, ci de fum auriu, auzeam lunec芒nd veacurile 葯i auzeam lunec芒nd mileniile.
din toate romanele/nuvelele care 卯l 卯nf膬葲i葯eaz膬 pe Darie, aici 卯mi apare at芒t de des膬v芒r葯it! sigur, fic葲iune. dar e fic葲iune cu oameni 卯nghesui葲i 卯n vagoane de oi, aproape ar葯i de vii, bombarda葲i, sp芒nzura葲i, sf芒rteca葲i. extraordinar cum tuturor acestor 卯nt芒mpl膬ri Darie le supravie葲uie葯te, cum le 卯nregistreaz膬 (uneori 卯n mod voit, alt膬dat膬 involuntar), cum se implic膬 卯n dansul macabru al r膬zboiului. e mai degrab膬 un joc al vie葲ii, nicidecum al mor葲ii. un joc al vie葲ii pentru care Darie pare c膬 s-a n膬scut, 卯mpotriva voi葲ei lui, preg膬tit.