What do you think?
Rate this book
Frauen, die lesen, sind... #1
زنان کتابخوان خطرناکند
تاریخ زنان اهل مطالعه تاریخی پیچیده است. کتاب خواندنشان تا وقتی که نشانهٔ تقوا و عفت باشد عموماً پذیرفته است و قدیسان، حتی قدیسان زن، با متن و نوشته به آشتی رسیده‌ان�. مانده‌ای� ما غیر قدیسان، که سالیانِ سال مایهٔ نگرانی بوده‌ای�. امروز در دورانی زندگی می‌کنی� که سرانجام پس از قرن‌ه� پیروزی حاصل شده است.
کتابی که در دست دارید، آینده‌ا� بهتر را نوید میدهد� و به یادمان می‌آور� که مدتی مدید چشم به راه این پیروزی بوده‌ایم� پیروزی به دست آمده با چنگ و دندان.
کتابی که در دست دارید، آینده‌ا� بهتر را نوید میدهد� و به یادمان می‌آور� که مدتی مدید چشم به راه این پیروزی بوده‌ایم� پیروزی به دست آمده با چنگ و دندان.
160 pages, Hardcover
First published January 1, 2005
157 people are currently reading
5,725 people want to read
About the author
Stefan Bollmann
28books42followersStefan Bollmann (born March 21, 1958 in Dusseldorf) is a German editor and author.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 309 reviews
October 6, 2024
Un album de artă cu multe portrete de femei care citesc stînd pe scaun, la birou, în fotoliu, în verandă, la iarbă verde, pe o bancă în grădina publică, într-un luminiș de pădure, sub merii / perii / prunii din livadă, la plajă pe nisipul mării, după ce s-au dat cu loțiuni hidratante (spume, creme, sprayuri), pe un cîmp cu mult fîn și cu maci stingheri, într-o peșteră (dacă este să-i credem pe artiști, în special, Maria Magdalena a preferat să citească în peșteră), într-un pat uriaș, cu baldachin, printre perne, pe burtă, pe o parte, într-o rînă, cu capul sprijinit grațios în pumn, întinse pe spate și cu cartea în dreptul ochilor, îmbrăcate în rochii de seară cusute cu briliante, acoperite în străvezimi, înveșmîntate în propria lor neistovită virtute, adică, pudic vorbind, în pielea goală de o nuanță smaragdină, privegheate și ispitite de făpturi demonice...
Plus un mic eseu redactat de Laure Adler în care autoarea subliniază cu multă îndreptățire uimirea dintotdeauna a bărbaților (adesea devenită anxietate, frică și chiar teroare metafizică) de a-și surprinde consoarta (jumătatea, sufletul pereche, gospodina, mater familias) cu o carte în mînă, ascunsă în budoar sau în fundul grădinii, printre straturile de ceapă și păstîrnac, în postúrile amintite în paragraful de mai sus, dar și în multe altele, la fel de ciudate.
Frică întemeiată, întrucît medicii și pedagogii au prezentat în cuvinte alarmate efectele devastatoare ale cititului compulsiv la femei și bărbați, dar, mai ales, la femei. Iată ce spune un expert (pedagogul Karl G. Bauer) într-o lucrare din 1791:
„Lipsa completă de mișcare corporală în timpul lecturii alături de diversitatea atît de violentă a ideilor și senzațiilor� produc în frageda ființă feminină, printre multe altele:
Albumul a avut un succes fulminant. Conține 69 de reproduceri (comentate) după: J. -J. Henner, P. S. Kroyer, E. Burne-Jones, H. Metzkes, V. M. Corcos, T. Roussel, A. Feuerbach, D. Grant, A. A. Deineka, J. B. Siméon Chardin, Rembrandt, Janssens Elinga, W. L. Palmer, Vermeer, Fragonard, Manet, Van Gogh, Matisse, Natalino Bentivoglio Scarpa (Cagnaccio di San Pietro), Edward Hopper etc.
Plus un mic eseu redactat de Laure Adler în care autoarea subliniază cu multă îndreptățire uimirea dintotdeauna a bărbaților (adesea devenită anxietate, frică și chiar teroare metafizică) de a-și surprinde consoarta (jumătatea, sufletul pereche, gospodina, mater familias) cu o carte în mînă, ascunsă în budoar sau în fundul grădinii, printre straturile de ceapă și păstîrnac, în postúrile amintite în paragraful de mai sus, dar și în multe altele, la fel de ciudate.
Frică întemeiată, întrucît medicii și pedagogii au prezentat în cuvinte alarmate efectele devastatoare ale cititului compulsiv la femei și bărbați, dar, mai ales, la femei. Iată ce spune un expert (pedagogul Karl G. Bauer) într-o lucrare din 1791:
„Lipsa completă de mișcare corporală în timpul lecturii alături de diversitatea atît de violentă a ideilor și senzațiilor� produc în frageda ființă feminină, printre multe altele:
- somnolență,
- nod în gît,
- balonare,
- ocluzii intestinale,
- obezitate,
- angoasă,
- crize de panică,
- celulită,
- somnambulism,
- furie erotică,
- nesupunere civică,
- rebeliune...
Albumul a avut un succes fulminant. Conține 69 de reproduceri (comentate) după: J. -J. Henner, P. S. Kroyer, E. Burne-Jones, H. Metzkes, V. M. Corcos, T. Roussel, A. Feuerbach, D. Grant, A. A. Deineka, J. B. Siméon Chardin, Rembrandt, Janssens Elinga, W. L. Palmer, Vermeer, Fragonard, Manet, Van Gogh, Matisse, Natalino Bentivoglio Scarpa (Cagnaccio di San Pietro), Edward Hopper etc.
May 3, 2023
Cartea mea (ca și coperta de alături) are un titlu ușor diferit: Les femmes qui lisent sont dangereuses: De plus en plus.
O continuare firească (pentru editori și, la urma urmelor, pentru toată lumea) a seriei care a început, în 2006, cu Femeile care citesc sînt periculoase / Les femmes qui lisent sont dangereuses / Frauen, die lesen, sind gefährlich.
Mai întîi a fost albumul lui Stephan Bollmann. Apoi editura Flammarion s-a gîndit la o versiune îmbogățită cu un eseu introductiv pe tema „legăturilor primejdioase� dintre femei și lectură. L-a scris Laure Adler. Succesul a fost instantaneu și durabil. Și nu e greu de ghicit rațiunea lui. Publicul cititor e alcătuit în special din femei. Nu spun o noutate. Nu insist.
Voi discuta rapid o problemă care mi-a dat mult de furcă o vreme și pe care abia acum am ajuns să mi-o dumiresc. Există o serie de portrete intitulate, cele mai multe, „Maria Magdalena în penitență�. Iată doar trei exemple: Cristofano Allori (după Correggio, originalul - pierdut - se păstra în Gemäldegalerie din Dresda), „Maria Magdalena în deșert� / „Cititoarea�, Johannes Paulus Moreelse, „Maria Magdalena în penitență� (pe la 1630), Camille Roqueplan, „Maria Magdalena în deșert� (1838).
Portretele ilustrează o biografie relatată în Legenda aurea de cronicarul italian Jacopo da Varazze, Jacques de Voragine (sec. XIII). Traduc cît pot de liber: „După izgonirea creștinilor din Ierusalim, Maria Magdalena a urcat pe o corabie care a plutit multă vreme în derivă (nu avea nici pînze, nici cîrmă) și s-a oprit undeva pe costa Provenței. Acolo, Maria Magdalena i-a convertit pe localnici. Apoi s-a retras într-un loc dintre cele mai săbatice pentru a face penitență� (citatul poate fi găsit sub titlul „Dévotion et sensualité�).
Povestea hagiografică a lui Jacques de Voragine explică, în parte, figurația din portretele de acest tip. Femeia are alături un craniu (sugestie a deșertăciunii) și o carte (trimitere la viața contemplativă). Are umerii dezgoliți. Correggio a găsit de cuviință (poate, cel dintîi, pe la 1517-1518) să facă, astfel, o aluzie la viața „păcătoasă� a Mariei Magdalena. Pictorii recenți au îndrăznit mai mult. Au înlocuit boschetul lui Correggio cu pereții unei grote sau au pus stînci fulgerate. Și i-au ascuns complet veșmintele.
Cum am menționat, am făcut tîrziu legătura între răcoarea peșterii și nuditatea femeii...
P. S. Am descoperit chiar acum, navigînd pe valurile netului (într-o bărcuță penibil de șubredă), un portret despre care autorii nu spun nimic: Mateo Cerezo (1637�1666), „Magdalena penitente / De boetvaardige Maria Magdalena� (c.1661). Poate fi admirat la Rijksmuseum.
O continuare firească (pentru editori și, la urma urmelor, pentru toată lumea) a seriei care a început, în 2006, cu Femeile care citesc sînt periculoase / Les femmes qui lisent sont dangereuses / Frauen, die lesen, sind gefährlich.
Mai întîi a fost albumul lui Stephan Bollmann. Apoi editura Flammarion s-a gîndit la o versiune îmbogățită cu un eseu introductiv pe tema „legăturilor primejdioase� dintre femei și lectură. L-a scris Laure Adler. Succesul a fost instantaneu și durabil. Și nu e greu de ghicit rațiunea lui. Publicul cititor e alcătuit în special din femei. Nu spun o noutate. Nu insist.
Voi discuta rapid o problemă care mi-a dat mult de furcă o vreme și pe care abia acum am ajuns să mi-o dumiresc. Există o serie de portrete intitulate, cele mai multe, „Maria Magdalena în penitență�. Iată doar trei exemple: Cristofano Allori (după Correggio, originalul - pierdut - se păstra în Gemäldegalerie din Dresda), „Maria Magdalena în deșert� / „Cititoarea�, Johannes Paulus Moreelse, „Maria Magdalena în penitență� (pe la 1630), Camille Roqueplan, „Maria Magdalena în deșert� (1838).
Portretele ilustrează o biografie relatată în Legenda aurea de cronicarul italian Jacopo da Varazze, Jacques de Voragine (sec. XIII). Traduc cît pot de liber: „După izgonirea creștinilor din Ierusalim, Maria Magdalena a urcat pe o corabie care a plutit multă vreme în derivă (nu avea nici pînze, nici cîrmă) și s-a oprit undeva pe costa Provenței. Acolo, Maria Magdalena i-a convertit pe localnici. Apoi s-a retras într-un loc dintre cele mai săbatice pentru a face penitență� (citatul poate fi găsit sub titlul „Dévotion et sensualité�).
Povestea hagiografică a lui Jacques de Voragine explică, în parte, figurația din portretele de acest tip. Femeia are alături un craniu (sugestie a deșertăciunii) și o carte (trimitere la viața contemplativă). Are umerii dezgoliți. Correggio a găsit de cuviință (poate, cel dintîi, pe la 1517-1518) să facă, astfel, o aluzie la viața „păcătoasă� a Mariei Magdalena. Pictorii recenți au îndrăznit mai mult. Au înlocuit boschetul lui Correggio cu pereții unei grote sau au pus stînci fulgerate. Și i-au ascuns complet veșmintele.
Cum am menționat, am făcut tîrziu legătura între răcoarea peșterii și nuditatea femeii...
P. S. Am descoperit chiar acum, navigînd pe valurile netului (într-o bărcuță penibil de șubredă), un portret despre care autorii nu spun nimic: Mateo Cerezo (1637�1666), „Magdalena penitente / De boetvaardige Maria Magdalena� (c.1661). Poate fi admirat la Rijksmuseum.
July 17, 2016
I received a free copy of this book through ŷ First Reads. FTC guidelines: check!
Part art appreciation and part homage to the female reader, Women Who Read Are Dangerous is probably the the most aptly titled book that I've ever read. In addition to the beautiful images (my favorites pages 73 & 89), this book educates the reader about the politics, historical trends, and gender inequality tied to reading. Who knew that simply picking up a book could be such a subversive act?
Women Who Read are Dangerous sums up years of strange thinking about women and books with a dose of humor that I appreciated. Take these historical opinions for example: "Women are too literal-minded for reading. Women are too sentimental, too empathetic, too distractable for reading. Women are passive, practically somnolent, consumers of popular culture, never realizing how, with the very books they choose, they participate in their own subordination." pg 16
Or this: "The lack of all physical movement while reading, combined with the forcible alternation of imagination and emotion," said the teacher Karl G. Bauer in 1791, would lead to "slackness, mucous congestion, flatulence, and constipation of the inner organs, which, as is well known, particularly in the female sex, actually affects the sexual parts"- so anyone who read a great deal and whose powers of imagination were stimulated by reading would also be inclined to masturbation, as indeed we can already observe in Baudouin's painting. But such moralizing could not hold up the triumphal march of reading, including- and specifically- female reading." pg 23 Can't hold us back, right readers? I'm actually feeling pretty well for all the reading that I do...
Reading is power, I've always known that, and this book states it in a lovely way: "With the ability to read, however, there developed new patterns of private behavior that were to threaten the legitimacy of both the Church and secular authorities on a permanent basis. Women who learned to read at that time were considered dangerous. For the woman who reads acquires a space to which she and no one else has access, and together with this she develops an independent sense of self-esteem; furthermore, she creates her own view of the world that does not necessarily correspond with that conveyed by tradition, or with that of men. Al this does not yet signify the liberation of women from patriarchal guardianship, but it does push open the door that leads to freedom. pg 26 An introvert's paradise, the keys to your freedom, the way to stick it to the "Man"... as if I needed more reasons to read.
I also liked this description of reading: "Reading is an act of friendly isolation. When we are reading, we make ourselves unapproachable in a tactful way." pg 34 I never really considered it that way before, but it is a method in which you remove yourself from the world for a time, even from those sitting in the same room. Seems obvious, when I consider it, but I had never taken the time to do so.
Finally, I learned about how "silent reading" is a recent trend. Did you know?: "An illiterate today is not only someone who cannot read (or write), but also anyone who cannot understand a text unless he or she reads it aloud. Yet there must have been a time when the opposite was the case- when reading aloud was the norm, as silent reading is today. ... Just as today we are surprised if someone utters sounds while reading, and we inwardly seek reasons for this, the same must have happened in the past when someone did not read out loud. Until well into the Middle Ages and in some cases well into modern times, reading consisted of both thinking and speaking, and was above all an act that took place not in separation from the outside world, but at its center, within the social group and under its surveillance." pg 25 Ugh. "Under its surveillance"? That brings to mind the quotation, "Let others praise ancient times; I am glad I was born in these." -Ovid.
Highly recommended for art enthusiasts and anyone who loves to read, Women Who Read are Dangerous is a lot of fun and a walk on the wild side... if one believes in such things. If you're looking for more non-fiction information about reading, try "Wild Things! Acts of Mischief in Children's Literature" by Betsy Bird. It doesn't have the beautiful artwork of this book, but it does contain a lot of information about the history and, sometimes scandalous, back story of children's books and authors.
Part art appreciation and part homage to the female reader, Women Who Read Are Dangerous is probably the the most aptly titled book that I've ever read. In addition to the beautiful images (my favorites pages 73 & 89), this book educates the reader about the politics, historical trends, and gender inequality tied to reading. Who knew that simply picking up a book could be such a subversive act?
Women Who Read are Dangerous sums up years of strange thinking about women and books with a dose of humor that I appreciated. Take these historical opinions for example: "Women are too literal-minded for reading. Women are too sentimental, too empathetic, too distractable for reading. Women are passive, practically somnolent, consumers of popular culture, never realizing how, with the very books they choose, they participate in their own subordination." pg 16
Or this: "The lack of all physical movement while reading, combined with the forcible alternation of imagination and emotion," said the teacher Karl G. Bauer in 1791, would lead to "slackness, mucous congestion, flatulence, and constipation of the inner organs, which, as is well known, particularly in the female sex, actually affects the sexual parts"- so anyone who read a great deal and whose powers of imagination were stimulated by reading would also be inclined to masturbation, as indeed we can already observe in Baudouin's painting. But such moralizing could not hold up the triumphal march of reading, including- and specifically- female reading." pg 23 Can't hold us back, right readers? I'm actually feeling pretty well for all the reading that I do...
Reading is power, I've always known that, and this book states it in a lovely way: "With the ability to read, however, there developed new patterns of private behavior that were to threaten the legitimacy of both the Church and secular authorities on a permanent basis. Women who learned to read at that time were considered dangerous. For the woman who reads acquires a space to which she and no one else has access, and together with this she develops an independent sense of self-esteem; furthermore, she creates her own view of the world that does not necessarily correspond with that conveyed by tradition, or with that of men. Al this does not yet signify the liberation of women from patriarchal guardianship, but it does push open the door that leads to freedom. pg 26 An introvert's paradise, the keys to your freedom, the way to stick it to the "Man"... as if I needed more reasons to read.
I also liked this description of reading: "Reading is an act of friendly isolation. When we are reading, we make ourselves unapproachable in a tactful way." pg 34 I never really considered it that way before, but it is a method in which you remove yourself from the world for a time, even from those sitting in the same room. Seems obvious, when I consider it, but I had never taken the time to do so.
Finally, I learned about how "silent reading" is a recent trend. Did you know?: "An illiterate today is not only someone who cannot read (or write), but also anyone who cannot understand a text unless he or she reads it aloud. Yet there must have been a time when the opposite was the case- when reading aloud was the norm, as silent reading is today. ... Just as today we are surprised if someone utters sounds while reading, and we inwardly seek reasons for this, the same must have happened in the past when someone did not read out loud. Until well into the Middle Ages and in some cases well into modern times, reading consisted of both thinking and speaking, and was above all an act that took place not in separation from the outside world, but at its center, within the social group and under its surveillance." pg 25 Ugh. "Under its surveillance"? That brings to mind the quotation, "Let others praise ancient times; I am glad I was born in these." -Ovid.
Highly recommended for art enthusiasts and anyone who loves to read, Women Who Read are Dangerous is a lot of fun and a walk on the wild side... if one believes in such things. If you're looking for more non-fiction information about reading, try "Wild Things! Acts of Mischief in Children's Literature" by Betsy Bird. It doesn't have the beautiful artwork of this book, but it does contain a lot of information about the history and, sometimes scandalous, back story of children's books and authors.
June 7, 2023
کتاب خیلی جالب بود به نظرم، درباره کتاب خواندن بود و مخصوصا کتاب خواندن زنان که بررسی میکرد نقاشی ها و عکس های قدیمی رو و این که زنان چه مشکلاتی برای کتابخوندن داشتن، این که نویسنده اون حس هایی که خودت موقع کتاب خوندن تجربه کردی رو بیاد بررسی کنه برام خیلی جالب بود، حس رهایی، کتاب خوندن برای داننستن بیشتر، برای سرگرمی و � که اکثر این حس هایی که ما دخترا و زنان موقع کتاب خوندن تجربه میکنیم رو توضیح داده بود که برای من هم حس عجیبی داشت هم خوشایند.
یکی از دلایلی هم که از کتاب خوشم اومد عکس های خوشگلشه، اصلا کتاب عکس دار رو باید خرید:))
یکی از دلایلی هم که از کتاب خوشم اومد عکس های خوشگلشه، اصلا کتاب عکس دار رو باید خرید:))
December 13, 2024
بله. زنان کتابخوان خطرناکن🫰
این کتاب نقاشی‌ها� معروف و زیبا از زنان کتابخوان� هست. زنانی در شرایط، موقعیت‌ه� و فضاهای مختلف درحال کتاب و یا نامه خواندن. صفحه مقابل نقاشی‌ه� توضیحی کوتاه از نقاش و مدل و بعد توصیفی از نقاشی و حالت و موقعیت زن درون نقاشی هست.
تمام این زنها یک ویژگی مشترک دارن، کتاب. که حتی در هنگام خستگی، ترس، مشغله و بیماری و غیره(که از چهره و حالات‌شو� برداشت میشه) هم کتاب میخونن.
زنانی که در هر شرایطی به کتاب پناه میبرن، از هرچیزی بی‌نیاز�. چیزی که به گفته این کتاب در قدیم و حتی اکنون هم مردان و جامعه رو میترسونه-
این کتاب نقاشی‌ها� معروف و زیبا از زنان کتابخوان� هست. زنانی در شرایط، موقعیت‌ه� و فضاهای مختلف درحال کتاب و یا نامه خواندن. صفحه مقابل نقاشی‌ه� توضیحی کوتاه از نقاش و مدل و بعد توصیفی از نقاشی و حالت و موقعیت زن درون نقاشی هست.
تمام این زنها یک ویژگی مشترک دارن، کتاب. که حتی در هنگام خستگی، ترس، مشغله و بیماری و غیره(که از چهره و حالات‌شو� برداشت میشه) هم کتاب میخونن.
زنانی که در هر شرایطی به کتاب پناه میبرن، از هرچیزی بی‌نیاز�. چیزی که به گفته این کتاب در قدیم و حتی اکنون هم مردان و جامعه رو میترسونه-
March 20, 2022
Leitura e pintura são duas paixões que tenho há muito. Ler uma análise da história da leitura, particularmente, das mudanças que os livros trouxeram à vida das mulheres foi muito prazeroso. O texto ilustrado com belíssimas imagens de mulheres a ler foi a cereja no topo do bolo. Criei uma rotina diária para a leitura do livro e esse momento tornou-se precioso, tão precioso que depois de o terminar não me apeteceu voltar a arrumá-lo. Ficou à mão, será um livro a que voltarei com frequência.
July 22, 2018
This lovely book contains over 60 paintings, sketches and photographs of women (and girls) in the act of reading. The forward by provides the context for this work.
With the ability to read, however, there developed new patterns of private behavior that were to threaten the legitimacy of both the Church and secular authorities on a permanent basis. Women who learned to read at that time were considered dangerous. For the woman who reads acquires a space to which she and no one else has access, and together with this she develops an independent sense of self-esteem ; furthermore, she creates her own view of the world that does not necessarily correspond with that conveyed by tradition, or with that of men. All this does not yet signify the liberation of women from patriarchal guardianship, but it does push open the door that leads to freedom .
Prohibiting written literacy is an idea that has long been used to subordinate and control segments of society. Enslaved Africans in the United States were long denied literacy. Before, during, and following the time of the (Protestant) Reformation, reading the Christian Bible was limited to availability of versions in the local language, and few common people were literate. The invention of the printing press (Gutenberg in the 15th century), and translation of the Bible to English (Tyndale in the 16th century) pushed literacy to the middle classes.
The idea that access to literacy is empowering, and therefore threatening to the status quo, survives into the 20th century. My ex-husband's mother, who grew up in the interior of the Dominican Republic, could not read and write. My ex-sisters-in-law often chided me for reading, telling me it would cause indigestion. Paolo Freire, the literacy crusader of Brazil, campaigned for emancipation through "reading the word and reading the world", work that led to his exile from Brazil.
Many of the paintings included were unfamiliar, and it is surprising how many there are. Of the photographs, the most iconic is probably that by Eve Arnold of Marilyn Monroe reading The one included, however , is not the ubiquitous photograph of Monroe reading in a striped top, but a different photograph of her reading in a dress that reveals her famous cleavage. Monroe told Arnold that she kept a copy of the book in her car and had been reading it for a long time. She "loved the sound of it and would read it aloud to herself to make sense of it". My Joyce group which has read Ulysses multiple times, as well as gather monthly to read aloud.
The German born author, Bollman, provides some analysis of the paintings, beyond simply describing the context. His text was informative. For example, I wondered about the painting of a 17th century servant reading, but then learned that in Holland at that time, literacy was wide spread.
This is a text, then, that not only is based on an interesting concept - reading as dangerous - but is educational on many levels.
With the ability to read, however, there developed new patterns of private behavior that were to threaten the legitimacy of both the Church and secular authorities on a permanent basis. Women who learned to read at that time were considered dangerous. For the woman who reads acquires a space to which she and no one else has access, and together with this she develops an independent sense of self-esteem ; furthermore, she creates her own view of the world that does not necessarily correspond with that conveyed by tradition, or with that of men. All this does not yet signify the liberation of women from patriarchal guardianship, but it does push open the door that leads to freedom .
Prohibiting written literacy is an idea that has long been used to subordinate and control segments of society. Enslaved Africans in the United States were long denied literacy. Before, during, and following the time of the (Protestant) Reformation, reading the Christian Bible was limited to availability of versions in the local language, and few common people were literate. The invention of the printing press (Gutenberg in the 15th century), and translation of the Bible to English (Tyndale in the 16th century) pushed literacy to the middle classes.
The idea that access to literacy is empowering, and therefore threatening to the status quo, survives into the 20th century. My ex-husband's mother, who grew up in the interior of the Dominican Republic, could not read and write. My ex-sisters-in-law often chided me for reading, telling me it would cause indigestion. Paolo Freire, the literacy crusader of Brazil, campaigned for emancipation through "reading the word and reading the world", work that led to his exile from Brazil.
Many of the paintings included were unfamiliar, and it is surprising how many there are. Of the photographs, the most iconic is probably that by Eve Arnold of Marilyn Monroe reading The one included, however , is not the ubiquitous photograph of Monroe reading in a striped top, but a different photograph of her reading in a dress that reveals her famous cleavage. Monroe told Arnold that she kept a copy of the book in her car and had been reading it for a long time. She "loved the sound of it and would read it aloud to herself to make sense of it". My Joyce group which has read Ulysses multiple times, as well as gather monthly to read aloud.
The German born author, Bollman, provides some analysis of the paintings, beyond simply describing the context. His text was informative. For example, I wondered about the painting of a 17th century servant reading, but then learned that in Holland at that time, literacy was wide spread.
This is a text, then, that not only is based on an interesting concept - reading as dangerous - but is educational on many levels.
April 1, 2019
The variety of artwork in this book is outstanding. The interpretations and analyses of said artwork not so much. I really hate having art explained to me; the mere fact that it is art gives me the freedom to draw my own conclusions. I also expected this book to delve more deeply into the “dangerous� inference in the title. Aside from a brief overview (within the introduction) of efforts to suppress women reading and why, the remaining 85% of the book features only a collection of beautiful, peaceful (docile, demure, pick your “non-dangerous� adjective) paintings/drawings of women reading. Having misunderstood the book before diving in, I recommend enjoying the artwork thoroughly and not expecting much more.
March 30, 2019
Me ha gustado, pero reconozco que esperaba más
January 21, 2015
"¿Viven peligrosamente las mujeres? ¿Viven más peligrosamente que los hombres que escriben? ¿Viven más peligrosamente que las mujeres que se dedican a otras profesiones que podríamos calificar también de riesgo? ¿vivieron peligrosamente en otros tiempos o esto se mantiene hasta hoy? ¿Corren las mujeres escritoras el mismo peligro en las distintas partes del mundo?"
El enfoque no es original, pero siempre está bien descubrir nuevas escritoras que revolucionaron a su manera la literatura o el papel de la mujer escritora dentro de ella. Eso sí, me ha parecido un poco hipócrita (aunque seguramente no es algo voluntario, sino fruto de una larga tradición de la que ni nos damos cuenta) el hecho de que reivindique la importancia y supervivencia de las mujeres en un mundo de hombres pero se centre casi exclusivamente en escritoras blancas, occidentales y de un estatus social que, a pesar de que no lo tenían fácil por ser mujeres, les permitía escribir, aunque fuera en privado. Solo el último apartado del libro está dedicado a mujeres que no eran inglesas, norteamericanas o alemanas, y siempre se habla de ellas con un discurso claramente occidental y, en este caso, masculino.
Me ha gustado el contenido del libro, las historias sobre las diferentes escritoras de las que se habla, pero no me ha gustado ese intento de reivindicar un discurso femenino pero solo occidental y de cierta clase social. El error de siempre de creer que por ser parte de una minoría (mujeres) no discriminamos dentro de ese grupo (mujeres no occidentales o de otra clase social). Es el único fallo que le he encontrado.
Eso sí, si se busca una lectura sobre el papel de la mujer occidental dentro del mundo de la literatura, me ha parecido muy ameno y acertado.
El enfoque no es original, pero siempre está bien descubrir nuevas escritoras que revolucionaron a su manera la literatura o el papel de la mujer escritora dentro de ella. Eso sí, me ha parecido un poco hipócrita (aunque seguramente no es algo voluntario, sino fruto de una larga tradición de la que ni nos damos cuenta) el hecho de que reivindique la importancia y supervivencia de las mujeres en un mundo de hombres pero se centre casi exclusivamente en escritoras blancas, occidentales y de un estatus social que, a pesar de que no lo tenían fácil por ser mujeres, les permitía escribir, aunque fuera en privado. Solo el último apartado del libro está dedicado a mujeres que no eran inglesas, norteamericanas o alemanas, y siempre se habla de ellas con un discurso claramente occidental y, en este caso, masculino.
Me ha gustado el contenido del libro, las historias sobre las diferentes escritoras de las que se habla, pero no me ha gustado ese intento de reivindicar un discurso femenino pero solo occidental y de cierta clase social. El error de siempre de creer que por ser parte de una minoría (mujeres) no discriminamos dentro de ese grupo (mujeres no occidentales o de otra clase social). Es el único fallo que le he encontrado.
Eso sí, si se busca una lectura sobre el papel de la mujer occidental dentro del mundo de la literatura, me ha parecido muy ameno y acertado.
April 13, 2018
Finalmente un po� di grazia. Grazia dell’occhio che ha guardato e colto l’attimo. E� una raccolta di immagini, di dipinti di pittori che sono stati attratti dalle espressioni fisiche e corporee indotte dalla lettura. Qui si è voluto farne un tributo alle donne, collezionando immagini ad esse dedicate, sottolineando come la lettura abbia contribuito all’emancipazione femminile. Sono tutte donne assorte nella lettura, abbandonate ai sensi o tese nella scoperta, o ancora assorte nei pensieri che questa fa nascere, volutamente sole, il libro è stretto tra le mani, avvicinato agli occhi, abbandonato sul grembo, ai piedi del letto, tavolo, poltrona, diventa un oggetto altamente sensuale, collegamento diretto con i loro gusti e desideri, la chiave che consente di chiudersi nel loro mondo di meditazione che diventa, poi, consapevolezza, padronanza e autonomia. E� questa la pericolosità, la lettura silenziosa - non a voce alta come usava fino al medioevo - la lettura non condivisa, ma individuale. Gli osservatori della lettrice � di donne qui si parla, ma allargherei il campo - rimangono osservatori, non sono invitati a condividerne i pensieri, contemplano un mondo chiuso dove sta avvenendo un lavorìo segreto, sia di puro piacere che educativo. La donna appare interessata, pensierosa, conquistata, rapita, annoiata, delusa, appagata � vi sono vari riferimenti all’onanismo al quale la lettura indurrebbe � incuriosita, perplessa � si veda la rappresentazione di Eve Arnold di Marilyn Monroe! � ma tutto ciò è indipendente dall’osservatore, è privato, è intimo. Si può solo immaginare, ed è un piacere pensare che siano in molti coloro che rimangono incuriositi e attratti da qualcuno che legge.
May 3, 2023
Ramón Casas i Carbó, 1899
“El libro puede llegar a ser más importante que la vida. El libro enseña a las mujeres que la verdadera vida no es aquella que les hacen vivir. La verdadera vida está fuera, en ese espacio imaginario que media entre las palabras que leen y el efecto que éstas producen.�
Theodore Roussel, 1887
“La mujer que lee en silencio establece con el libro un vínculo que se sustrae al control de la sociedad y de su entorno inmediato. Conquista un espacio de libertad al que sólo ella tiene acceso y gana, al mismo tiempo, un sentimiento de independencia y de autoestima.�
February 8, 2020
3.5 stars
women who read are dangerous is just a confection for the eyes. books like this make me feel like a little kid, quickly flipping through the pages so i can see all the pretty pictures. but there's also an effort here to actually examine the multiplicities of reading via visual art: reading out loud, religious reading, reading as morally dangerous, reading as self-development. it's a short book so it definitely doesn't get to unpack the complexities and depth of its topic, but then again i cant fault it for not doing something that it never set out to do.
also gotta give this book credit for making me very interested in reading a bunch of art history books
women who read are dangerous is just a confection for the eyes. books like this make me feel like a little kid, quickly flipping through the pages so i can see all the pretty pictures. but there's also an effort here to actually examine the multiplicities of reading via visual art: reading out loud, religious reading, reading as morally dangerous, reading as self-development. it's a short book so it definitely doesn't get to unpack the complexities and depth of its topic, but then again i cant fault it for not doing something that it never set out to do.
also gotta give this book credit for making me very interested in reading a bunch of art history books
February 27, 2020
Lindo libro. Sus páginas funcionan a modo de recorrido en donde el autor nos lleva a conocer pinturas que, si bien son de distintas épocas, artistas y estilos, tienen algo en común: todas retratan mujeres leyendo.
Toda una curiosidad que une artes plásticas con literatura y ese pasatiempo que para muchos goza de una centralidad indiscutible en nuestras vidas: el placer de la lectura.
Toda una curiosidad que une artes plásticas con literatura y ese pasatiempo que para muchos goza de una centralidad indiscutible en nuestras vidas: el placer de la lectura.
October 11, 2017
The title implies an element that is actually missing from this book. There is nothing dangerous about the women reading here. In fact, quite the opposite. It all looks quite passive, boring, and/or peaceful.
The essays focus on the artists who did the paintings, no danger there either. So really, there is misleading marketing of the book. It is a collection of pretty paintings of mostly anonymous ordinary women sitting around with a book in their hands.
It's not like these are photos of Emma Goldman or other fiery revolutionaries leading the charge with books in their raised fists. I hate it when publishers concoct these marketing scams....
The essays focus on the artists who did the paintings, no danger there either. So really, there is misleading marketing of the book. It is a collection of pretty paintings of mostly anonymous ordinary women sitting around with a book in their hands.
It's not like these are photos of Emma Goldman or other fiery revolutionaries leading the charge with books in their raised fists. I hate it when publishers concoct these marketing scams....
February 23, 2013
LOVE LOVE LOVE this book! A fantastic selection of paintings, drawings and photos of women reading from the Middle Ages to today. Each image has a blurb explaining the context in which it was created which I just loved. A must for any book lover.
March 8, 2016
Un livre qui mêle intelligemment deux de mes passions : histoire de l'art et féminisme, un régal !
November 20, 2024
Hace muchísimo tiempo quería leer este libro y ¡qué placer! ¡Cuánta belleza! 🖼️❤️📚¡Y, qué prólogo el de Esther Tusquets! ❤️
April 15, 2022
"� com a capacidade de ler desenvolveram-se novos padrões de comportamento privado que iriam ameaçar a legitimidade tanto da Igreja como das autoridades seculares numa base permanente. As mulheres que aprendiam a ler nessa época eram consideradas perigosas. É que a mulher que lê adquire um espaço a que só a ela e mais ninguém tem acesso e, a par disto, desenvolve um estado independente de auto estima; além disso, ela cria a sua própria visão do mundo que não corresponde necessariamente à que é transmitida pela tradição, nem à dos homens." Pág. 28
Como não haveria de me sentir imediatamente atraída por este livro sendo eu mulher e leitora compulsiva?
Ler este livro é como fazer uma visita guiada a uma exposição, cujo tema é sobre nós mesmas: Mulheres que lêem.
Mulheres que se entregam aos livros, numa simbiose perfeita, onde se dá um encontro de almas, onde a força criadora do leitor reconhece a força criadora do autor.
São belíssimas as gravuras e fotografias, e gostei de conhecer um pouco sobre o seu autor, o contexto da época e a breve explicação (mais ou menos pormenorizada) da imagem, em todo o seu conjunto.
Ver com olhos de ver o que está na tela e para além dela; apreciar atentamente as suas expressões, desde o alheamento, à melancolia, ao encantamento, ao fulgor, ao atrevimento, à sagacidade, entre tantos outros predicados possíveis.
"«Apreende-se sobre a vida, vivendo. Aprende-se da leitura, lendo» diz Günter de Bruyn. «E uma vez que a leitura da literatura possibilita um relance de olhos na vida de outros, ao fazê-lo aprende-se mais sobre a vida do que a própria experiência nos poderá proporcionar. Ao ler, vive-se a vida de outros.» Eu acrescentaria: ao ler, ama-se o amor de outros." Pág. 18
"Curiosamente, o escritor Marcel Proust tomou como ponto de partida o princípio de que nestes casos a leitura podia ajudar e desempenhar o papel que caberia a um neurologista. O doente precisa de um estímulo exterior, mas a intervenção deve ser levada a cabo sem ele. Segundo Proust, é exactamente esta a definição de leitura � e só da leitura. Deste modo, ela funciona como um remédio que nos devolve o poder intelectual e a força de vontade quando atravessamos uma fase de exaustão. Sob a protecção da leitura, podemos curar-nos." Pág. 132
Como não haveria de me sentir imediatamente atraída por este livro sendo eu mulher e leitora compulsiva?
Ler este livro é como fazer uma visita guiada a uma exposição, cujo tema é sobre nós mesmas: Mulheres que lêem.
Mulheres que se entregam aos livros, numa simbiose perfeita, onde se dá um encontro de almas, onde a força criadora do leitor reconhece a força criadora do autor.
São belíssimas as gravuras e fotografias, e gostei de conhecer um pouco sobre o seu autor, o contexto da época e a breve explicação (mais ou menos pormenorizada) da imagem, em todo o seu conjunto.
Ver com olhos de ver o que está na tela e para além dela; apreciar atentamente as suas expressões, desde o alheamento, à melancolia, ao encantamento, ao fulgor, ao atrevimento, à sagacidade, entre tantos outros predicados possíveis.
"«Apreende-se sobre a vida, vivendo. Aprende-se da leitura, lendo» diz Günter de Bruyn. «E uma vez que a leitura da literatura possibilita um relance de olhos na vida de outros, ao fazê-lo aprende-se mais sobre a vida do que a própria experiência nos poderá proporcionar. Ao ler, vive-se a vida de outros.» Eu acrescentaria: ao ler, ama-se o amor de outros." Pág. 18
"Curiosamente, o escritor Marcel Proust tomou como ponto de partida o princípio de que nestes casos a leitura podia ajudar e desempenhar o papel que caberia a um neurologista. O doente precisa de um estímulo exterior, mas a intervenção deve ser levada a cabo sem ele. Segundo Proust, é exactamente esta a definição de leitura � e só da leitura. Deste modo, ela funciona como um remédio que nos devolve o poder intelectual e a força de vontade quando atravessamos uma fase de exaustão. Sob a protecção da leitura, podemos curar-nos." Pág. 132
November 27, 2021
Absolutely a 5 stars for me.
It had everything that I wanted for chilling and relaxing days!
Read it and recommend it to everybody specially women.
کتاب بی نظیری بود.برای من اولین کتابی بود که به شرح و تحلیل آثار هنری (اینجا نقاشی و عکس) میپرداخت و باید بگم که به شدت راضی ام.
با خوندن این کتاب انگار دارید توی موزه آثار هنری فهمنیستی قدم میزنید و یک راهنما تک تک این جذابیت ها رو براتون تحلیل میکنه.حس فوق العاده ای داشت.
در این کتاب با تعداد زیادی نقاشی از زنانی مواجهیم که کتاب به دست،مدل هنرمند های مختلف شده اند و طی قرن های متوالی این مدل ها همچنان جذابیت خود را از دست نداده اند.
این کتاب نوع رفتار با زنان در قرن های مختلف،نگرش مردم مخصوصا مردها به آن ها،پناه بردنشان به کتاب و بی قیدی کتاب خوان های دوران های مختلف را به ما با یک متن گیرا ارائه میدهد.
اگر کسی کتابی به این شکل (تحلیلی و جذاب) میشناسه حتما بهم معرفی کنه.
It had everything that I wanted for chilling and relaxing days!
Read it and recommend it to everybody specially women.
کتاب بی نظیری بود.برای من اولین کتابی بود که به شرح و تحلیل آثار هنری (اینجا نقاشی و عکس) میپرداخت و باید بگم که به شدت راضی ام.
با خوندن این کتاب انگار دارید توی موزه آثار هنری فهمنیستی قدم میزنید و یک راهنما تک تک این جذابیت ها رو براتون تحلیل میکنه.حس فوق العاده ای داشت.
در این کتاب با تعداد زیادی نقاشی از زنانی مواجهیم که کتاب به دست،مدل هنرمند های مختلف شده اند و طی قرن های متوالی این مدل ها همچنان جذابیت خود را از دست نداده اند.
این کتاب نوع رفتار با زنان در قرن های مختلف،نگرش مردم مخصوصا مردها به آن ها،پناه بردنشان به کتاب و بی قیدی کتاب خوان های دوران های مختلف را به ما با یک متن گیرا ارائه میدهد.
اگر کسی کتابی به این شکل (تحلیلی و جذاب) میشناسه حتما بهم معرفی کنه.
June 28, 2014
Interessante, ma il primo volume aveva dalla sua il piacere della novità. Questo sembra un'integrazione che, tutto sommato, non aggiunge nulla alla tesi iniziale se non altre splendide foto di quadri più o meno famosi. Forse sarebbe consigliabile non far passare tanto tempo, come ho fatto io, tra un libro e l'altro, ma leggerli di seguito. Ovviamente quando parlo di libro primo mi riferisco a , sempre di Bollman.
April 30, 2020
Beautiful paintings, but the words are forgettable.
February 13, 2017
Descobri este livro na biblioteca e confesso que foi o seu título que me despertou a minha atenção. Um livro em que afirma (no seu título) que as mulheres leitoras são perigosas foi algo que não pude deixar de passar ao lado.
Este é um livro de ã-ھçã que mostra, através da arte, a relação da mulher com os livros, ao longo dos séculos. O livro é divido por várias partes, em que o prefácio é-nos contextualizado, a nível histórico, a relação da mulher com a leitura. Todas as outras partes do livro são preenchidas com imagens dos quadros lindíssimos, de pintores conceituados, em que a mulher o livros são os protagonistas principais. O autora faz uma desconstrução interessante sobre cada quadro e sobre a importância do livro para a mulher.
É um livro fantástico, mas que soube a pouco. Queria mais explicações a nível histórico sobre a importância do livro para a mulher e as mudanças que isso trouxe, mas também nas desconstruções das obras de arte.
Contudo, foi um leitura muito boa e sobretudo diferente que gostei muito.
Este é um livro de ã-ھçã que mostra, através da arte, a relação da mulher com os livros, ao longo dos séculos. O livro é divido por várias partes, em que o prefácio é-nos contextualizado, a nível histórico, a relação da mulher com a leitura. Todas as outras partes do livro são preenchidas com imagens dos quadros lindíssimos, de pintores conceituados, em que a mulher o livros são os protagonistas principais. O autora faz uma desconstrução interessante sobre cada quadro e sobre a importância do livro para a mulher.
É um livro fantástico, mas que soube a pouco. Queria mais explicações a nível histórico sobre a importância do livro para a mulher e as mudanças que isso trouxe, mas também nas desconstruções das obras de arte.
Contudo, foi um leitura muito boa e sobretudo diferente que gostei muito.
October 28, 2013
Quadri! Tanti quadri, e tutti di donne che leggono.
Già l'introduzione (quella originale, non le due pagine della Bignardi che aggiungono davvero poco al volume) è un piccolo capolavoro: leggevo e pensavo "hey, hai ragione!". Le immagini poi sono davvero piacevoli e ben spiegate, in un viaggio che parte dal XIII secolo. Si comincia con la solita lettura sacra, ma le donne del volume affrontano di tutto: lettere, tomi voluminosi, quotidiani, giornaletti finalizzati al più semplice svago.
Credo ci sia un secondo volume là fuori, devo procurarmelo.
Già l'introduzione (quella originale, non le due pagine della Bignardi che aggiungono davvero poco al volume) è un piccolo capolavoro: leggevo e pensavo "hey, hai ragione!". Le immagini poi sono davvero piacevoli e ben spiegate, in un viaggio che parte dal XIII secolo. Si comincia con la solita lettura sacra, ma le donne del volume affrontano di tutto: lettere, tomi voluminosi, quotidiani, giornaletti finalizzati al più semplice svago.
Credo ci sia un secondo volume là fuori, devo procurarmelo.
November 16, 2019
(3.5*) The featured artworks are interesting (some really great), but the accompanying texts are simply informative, with a touch of speculation on the author's part.
Also, the use of commas in the title (Spanish edition) is killing me.
Also, the use of commas in the title (Spanish edition) is killing me.
December 31, 2020
Arte e leitura são duas áreas que adoro. Por isso, o livro “Mulheres que lêem são perigosas� foi um verdeiro prazer.
Ao longo das suas páginas, encontramos pinturas e fotografias, de diferentes épocas, que representam mulheres a lerem � cartas, livros, textos sagrados. É a história de como a mulher se apropriou de uma atividade reservada aos homens e abriu os seus horizontes de forma irreversível. O autor faz uma contextualização de cada obra e explica o fim que motivou cada artista.
Alguns quadros eu já tive o prazer de ver ao vivo e, os outros, deixaram-me com desejo de voltar a partir à descoberta!
Ao longo das suas páginas, encontramos pinturas e fotografias, de diferentes épocas, que representam mulheres a lerem � cartas, livros, textos sagrados. É a história de como a mulher se apropriou de uma atividade reservada aos homens e abriu os seus horizontes de forma irreversível. O autor faz uma contextualização de cada obra e explica o fim que motivou cada artista.
Alguns quadros eu já tive o prazer de ver ao vivo e, os outros, deixaram-me com desejo de voltar a partir à descoberta!
March 8, 2019
This beautiful book is like going to a museum that has a themed art exhibit with only works depicting women reading. DELIGHTFUL! The paintings are a treat to flip through, and as a totally unartistic person, I was in awe the whole time. There are small write-ups about each piece, like museum placards. There are also essays before each major section to give context to the historical or artistic era to come, and I learned a lot about the role of the printed word alongside the growing enfranchisement of women, and I really enjoyed taking in the content slowly over time. I would definitely recommend this book as a gift for any book- or art-lover in your life.
But I'm torn about this book, too. It's authored by a man. Almost all of the artists are men. If memory serves, all of the women depicted are white. And reading was definitely a luxury leisure activity for people of means, and I think it still is, to a certain extent. No book can be comprehensive, and this one definitely isn't. I felt a sense of solidarity in seeing these depictions of women reading throughout time, but it's tempered when I pause to consider who's not included here.
---
... the woman who reads acquires a space to which she and no one else has access, and together with this she develops an independent sense of self-esteem; furthermore, she creates her own view of the world that does not necessarily correspond with that conveyed by tradition, or with that of men. All this does not yet signify the liberation of women from patriarchal guardianship, but it does push open the door that leads to freedom. (26)
The library is a good place to be alone and yet in human company, in the midst of a community of kindred spirits, where each person is occupied with something that concerns him or her exclusively. (31)
Reading is an act of friendly isolation. When we are reading, we make ourselves unapproachable in a tactful way. (34)
But I'm torn about this book, too. It's authored by a man. Almost all of the artists are men. If memory serves, all of the women depicted are white. And reading was definitely a luxury leisure activity for people of means, and I think it still is, to a certain extent. No book can be comprehensive, and this one definitely isn't. I felt a sense of solidarity in seeing these depictions of women reading throughout time, but it's tempered when I pause to consider who's not included here.
---
... the woman who reads acquires a space to which she and no one else has access, and together with this she develops an independent sense of self-esteem; furthermore, she creates her own view of the world that does not necessarily correspond with that conveyed by tradition, or with that of men. All this does not yet signify the liberation of women from patriarchal guardianship, but it does push open the door that leads to freedom. (26)
The library is a good place to be alone and yet in human company, in the midst of a community of kindred spirits, where each person is occupied with something that concerns him or her exclusively. (31)
Reading is an act of friendly isolation. When we are reading, we make ourselves unapproachable in a tactful way. (34)
December 17, 2008
I really enjoyed this book that combined part art with the way women and literature were viewed in that culture/society and specific time period.
October 22, 2017
Kurzer, interessanter Einblick in die künstlerische Auseinandersetzung mit Frauen, die lesen. Da wird eine Auswahl an Gemälden und Fotos besprochen.
Ich fand das Vor- und Nachwort echt klasse. (Hier ging es um Vermutungen welche Möglichkeiten sich Frauen öffneten, als sie begannen zu lesen.)
Insgesamt hat mir das Buch aber keine Aha-Erlebnis beschert. Die Texte waren zu kurz, die Auswahl recht willkürlich (obwohl es mich gefreut hat, dass ich so viele der Bilder schon in echt gesehen habe).
Insgesamt ein netter Einblick, aber eben auch nicht mehr.
Ich fand das Vor- und Nachwort echt klasse. (Hier ging es um Vermutungen welche Möglichkeiten sich Frauen öffneten, als sie begannen zu lesen.)
Insgesamt hat mir das Buch aber keine Aha-Erlebnis beschert. Die Texte waren zu kurz, die Auswahl recht willkürlich (obwohl es mich gefreut hat, dass ich so viele der Bilder schon in echt gesehen habe).
Insgesamt ein netter Einblick, aber eben auch nicht mehr.
December 19, 2023
“preguntarle a un amigo, con motivo de este libro, si creía él que las mujeres que leían eran peligrosas, me respondiera: «A mí me dan más miedo las que no leen».�
Displaying 1 - 30 of 309 reviews
Can't find what you're looking for?
Get help and learn more about the design.