What do you think?
Rate this book
The Shore
Russian Book. Amfora. 476. 2015. Hardcover.
443 pages, Hardcover
First published January 1, 1975
4 people are currently reading
71 people want to read
About the author
Yuri Bondarev
26books15followersYuri Vasilyevich Bondarev (Russian: Юрий Васильевич Бондарев, 15 March 1924, Orsk) is a Russian writer.
Bondarev took part in World War II as an artillery officer and became a member of the CPSU in 1944. He graduated in 1951 from the Maxim Gorky Literature Institute. His first collection of stories entitled On a Large River was published in 1953.
His first successes in literature, the novels The Battalions Request Fire (1957) and The Last Salvoes (1959) were part of a new trend of war fiction which dispensed with pure heroes and vile villains in favor of emphasizing the true human cost of war. The Last Salvos was adapted for the cinema in 1961. His next novels Silence (1962), The Two (1964) and Relatives (1969) established him as a leading Soviet writer. His novel Silence became a landmark as the first work to depict a citizen who had been wrongly sentenced to the Gulag. His novels generally cover topics of ethics and personal choices.
In the novel The Hot Snow (1969) he again used the theme of war, creating an epic canvas dealing with the Battle of Stalingrad from the viewpoint of its many participants including common soldiers and military commanders. In his novel The Shore (1975), a Soviet writer learns that a German woman, with whom he had a passionate love affair as a young officer, still loves him. He dies before reaching the promised "shore" of his youthful dream. In The Choice (1980) a terminally ill expatriate kills himself on a visit to Moscow so that he can be buried in the city of his youth. His fate causes an old Soviet friend of his to engage in a painful exploration of existencial questions.
Bondarev has also done much work for the cinema. Besides adapting his own novels for the screen, he co-authored the script for the serial film Liberation (1968-71).
In political life during the early 1990s, Bondarev participated in Russia's national-communist opposition politics, belonging to the National Salvation Front leadership. Bondarev was a member of the central committee of the hardline Communist Party of the RSFSR at the end of the Mikhail Gorbachev era; in July 1991 he signed the anti-Perestroika declaration "A Word to the People".
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 7 of 7 reviews
June 2, 2020
_يالعظمة الروس في الحديث عن النفس البشرية!
هذه الرواية العتيقة الملقاة في المكتبة بورقها الأصفر لم تكن لتشدني لقراءتها منذ ثلاثة أعوام، لكنني اليوم غرقت فيها كليّاً وتآلفت مع أسمائها الروسية _الصعبة على أي حال_
ما بين أعوام الحرب العالمية الثانية وعقود ما بعد الحرب، بين روسيا وألمانيا
إنسان حمل رشاشاً في وجه إنسان آخر لا يعرفه، لأجل شعارات لا يؤمن بها
وما كثرة ما يحدث بين إنسان وآخر، وقد يتجاوز الشعور الإنساني الشعارات والحروب وقادتها ويمنح الحياة معنىً جديداً لائقاً بها
على شاطئ تلك البلدة في العاصمة الألمانية بيتٌ تحوطه أشجار التفاح، وهمسات مسموعة لضابط في الجيش الروسي وفتاة ألمانية خائفة تحاول تعليمه بعض الكلمات فتعجز
لذلك تستبدل كلمتها بقبلة.
هذه الرواية العتيقة الملقاة في المكتبة بورقها الأصفر لم تكن لتشدني لقراءتها منذ ثلاثة أعوام، لكنني اليوم غرقت فيها كليّاً وتآلفت مع أسمائها الروسية _الصعبة على أي حال_
ما بين أعوام الحرب العالمية الثانية وعقود ما بعد الحرب، بين روسيا وألمانيا
إنسان حمل رشاشاً في وجه إنسان آخر لا يعرفه، لأجل شعارات لا يؤمن بها
وما كثرة ما يحدث بين إنسان وآخر، وقد يتجاوز الشعور الإنساني الشعارات والحروب وقادتها ويمنح الحياة معنىً جديداً لائقاً بها
على شاطئ تلك البلدة في العاصمة الألمانية بيتٌ تحوطه أشجار التفاح، وهمسات مسموعة لضابط في الجيش الروسي وفتاة ألمانية خائفة تحاول تعليمه بعض الكلمات فتعجز
لذلك تستبدل كلمتها بقبلة.
Read
July 9, 2024Δεν θα ήθελα να το βαθμολογήσω γιατί δεν το τελείωσα. Με κούρασε η μετάβαση στον πόλεμο του 44 στη Γερμανία.
Ξεκίνησε με μεταπολεμική ατμόσφαιρα και με παρέσυρε να το φτάσω στη μέση περίπου περιμένοντας να γυρίσει στο τώρα αλλά...... πουφφφφφφ
Ξεκίνησε με μεταπολεμική ατμόσφαιρα και με παρέσυρε να το φτάσω στη μέση περίπου περιμένοντας να γυρίσει στο τώρα αλλά...... πουφφφφφφ
June 10, 2016
Ce roman superb, o adevărată revelaţie! De fapt, senzaţia e că am citit două romane complet diferite. Cartea e compusă din trei părţi, prima şi ultima închizând ca într-o coajă de nucă o lungă şi frumoasă scurtă poveste de dragoste pe fundalul ultimelor zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. (lungă ca număr de pagini)
Un celebru scriitor rus e invitat, la 26 de ani de la terminarea războiului, în Germania, la o întâlnire cu cititorii săi, prilej pentru acesta să rememoreze întâmplările trăite acolo în timpul războiului, imediat după căderea Berlinului, la care luase parte ca locotenent de artilerie. Mi-ar plăcea să vă povestesc pe larg ce şi cum, dar mă tem că v-aş răpi mult din plăcerea lecturii, dacă aş dezvălui mai mult de atât.
E un roman complex, admirabil scris, un roman de dragoste şi de război, dar mai ales un roman psihologic, despre cum influenţează războiul viaţa oamenilor chiar şi la mult timp după încheierea lui.
Aşteptaţi-vă să vărsaţi şi nişte lacrimi pe parcurs.
Un celebru scriitor rus e invitat, la 26 de ani de la terminarea războiului, în Germania, la o întâlnire cu cititorii săi, prilej pentru acesta să rememoreze întâmplările trăite acolo în timpul războiului, imediat după căderea Berlinului, la care luase parte ca locotenent de artilerie. Mi-ar plăcea să vă povestesc pe larg ce şi cum, dar mă tem că v-aş răpi mult din plăcerea lecturii, dacă aş dezvălui mai mult de atât.
E un roman complex, admirabil scris, un roman de dragoste şi de război, dar mai ales un roman psihologic, despre cum influenţează războiul viaţa oamenilor chiar şi la mult timp după încheierea lui.
Aşteptaţi-vă să vărsaţi şi nişte lacrimi pe parcurs.
April 16, 2025
Slabe șanse să mai citească cineva această carte. Totuși, dacă te-ai întrebat vreodată cum arată un roman scris de un autor care a trăit aproape 100 de ani, a făcut războiul de la Stalingrad până la Berlin, i-a condamnat pe Soljenițîn și pe Gorbaciov pentru întinarea idealurilor sovietice, a criticat reformele lui Elțîn și a lăudat invazia Crimeei din 2014, ei bine, ai nimerit la țanc.
Protagonistul, Vadim Nikitin, un scriitor sovietic, este invitat la un colocviu literar în Germania de Vest. Acolo, descoperă că gazda sa este o fostă iubită germană din timpul războiului, ceea ce declanșează o serie de amintiri și introspecții. O parte semnificativă a romanului se concentrează pe prezentarea ororilor și a absurdului războiului, văzute prin ochii mai multor soldați. Sunt descrise scene de luptă, momente de camaraderie și solidaritate, dar și episoade de frică, disperare și moarte. Unele scene au umor, fiind bazate probabil pe întâmplări reale, dar intervenția naratorului atotștiutor (prin personajele sale) le anulează tot hazul.
Romanul se vrea profund și ar fi putut fi prilejul ideal de analiză a relațiilor dintre foștii invadatori și invadați la doar 20 de ani de la război (a fost publicat în 1975). Un personaj zice la un moment dat că, foarte probabil, nemții trecuți de 40 de ani cu care se întâlnește el pe stradă i-au fost cândva inamici.
Din păcate, autorul nu reușește să-și cenzureze disprețul față de occident și scrie de pe poziții de superioritate, într-un stil care amintește pe alocuri de romanele din anii 1950.
Momentul suprem de greață: justificarea crimelor de război sovietice. Furturi, crime, violuri.
Pag. 95:
„� [...] Atunci să-mi răspundeți, vă rog, domnilor ruși, de ce soldații dumneavoastră le violau pe nemțoaice atunci când au intrat în Germania?
� Le violau? Sunteți convins? [...] Așa, cu toptanul?
� Cunosc asemenea cazuri, domnule Nikitin. Și nu unul singur.
� Dar poate că în unele situații nemțoaicele ele însele doreau să încerce câte un Tamerlan din acesta oriental. [...]
� Just, domnule Nikitin! O femeie nu poate fi posedată împotriva voinței sale dacă n-o dorește și ea.�
Intervenția finală aparține unei nemțoaice.
Pe scurt, este o carte cu care Putin doarme sub pernă.
Protagonistul, Vadim Nikitin, un scriitor sovietic, este invitat la un colocviu literar în Germania de Vest. Acolo, descoperă că gazda sa este o fostă iubită germană din timpul războiului, ceea ce declanșează o serie de amintiri și introspecții. O parte semnificativă a romanului se concentrează pe prezentarea ororilor și a absurdului războiului, văzute prin ochii mai multor soldați. Sunt descrise scene de luptă, momente de camaraderie și solidaritate, dar și episoade de frică, disperare și moarte. Unele scene au umor, fiind bazate probabil pe întâmplări reale, dar intervenția naratorului atotștiutor (prin personajele sale) le anulează tot hazul.
Romanul se vrea profund și ar fi putut fi prilejul ideal de analiză a relațiilor dintre foștii invadatori și invadați la doar 20 de ani de la război (a fost publicat în 1975). Un personaj zice la un moment dat că, foarte probabil, nemții trecuți de 40 de ani cu care se întâlnește el pe stradă i-au fost cândva inamici.
Din păcate, autorul nu reușește să-și cenzureze disprețul față de occident și scrie de pe poziții de superioritate, într-un stil care amintește pe alocuri de romanele din anii 1950.
Momentul suprem de greață: justificarea crimelor de război sovietice. Furturi, crime, violuri.
Pag. 95:
„� [...] Atunci să-mi răspundeți, vă rog, domnilor ruși, de ce soldații dumneavoastră le violau pe nemțoaice atunci când au intrat în Germania?
� Le violau? Sunteți convins? [...] Așa, cu toptanul?
� Cunosc asemenea cazuri, domnule Nikitin. Și nu unul singur.
� Dar poate că în unele situații nemțoaicele ele însele doreau să încerce câte un Tamerlan din acesta oriental. [...]
� Just, domnule Nikitin! O femeie nu poate fi posedată împotriva voinței sale dacă n-o dorește și ea.�
Intervenția finală aparține unei nemțoaice.
Pe scurt, este o carte cu care Putin doarme sub pernă.
June 4, 2023
Я этот роман год читал. Но он того стоил хотя бы из-за удовольствия, которое я получил, наслаждаясь языком.
November 4, 2016
Центральным сюжетом произведения является тема отношений главного героя с восемнадцатилетней немкой. Им было дано любить друг друга пять дней, пережив за столь малый срок бурю эмоций. Вокруг разгораются споры и взаимная ненависть прочих действующих лиц, а перед читателем развивается линия трепетания соприкасающихся сердец. Война казалась законченной, а любящие будто не имели дотоле потрясений. Бондарев написал об их отношениях с пронзительной чуткостью, достойной самой высокой оценки, если бы не один существенный момент. Пронзительность на деле вышла наигранной, мало похожей на правду и исходящей от психической лабильности большинства представленных на страницах персонажей.
January 30, 2022
Definetly not something I would have chosen myself, it was a recomendation from the school librarian.
Displaying 1 - 7 of 7 reviews
Can't find what you're looking for?
Get help and learn more about the design.