ŷ������

"Oricat te-astept
Nu te grabi sa-mbobocesti,
Floare de primavara." (Inō Sōgi, 1421-1502)
Yukio Mishima, unul dintre cei mai talentati prozatori japonezi nu a primit niciodata premiul Nobel, desi a fost nominalizat de 3 ori. Primul sau roman, "Confesiunile unei masti" a aparut in 1944 pe timp de razboi si a devenit instant bestseller national. Pe atunci un tanar intelectual student la Drept, din pricina unei afectiuni pulmonare, nu este inrolat in armata, lucru care avea sa-l intristeze toata viata.
Devotat codului de onoare Bushido practica Kendo si karate, iar in 1968 fondeaza o societate prin care doreste sa reinvie crezul samurailor. Dupa ce societatea esueaza Mishima isi termina ultimul sau roman, "Ingerul decazut" si recurge la harakiri. Iata povestea de viata controversata a acestui mare autor nipon.
In "Utage no Ato" autorul ne releva, pe langa o poveste de dragoste si fatetele murdare si urate ale politicului.
Kazu Fukuzawa este o femeie frumoasa care detine un restaurant in Tokyo numit Setsugo-an (Chilia zapezilor). Linistita ca la varsta ei nu mai poate fi tulburata si ispitita de fiorii dragostei ea se bucura de singuratate, de gradina ei superba si de viata ei aranjata si calma. Asta pana cand cercul Kagen alcatuit din fosti ambasadori decide sa-si tina banchetul de reuniune la restaurantul ei. Atunci il intalneste pe Noguchi, care cu felul sau enigmatic si caustic o intriga.
Relatia avanseaza intre cei doi si barbatul o domina si o supune in toate felurile iar ea se lasa in voia lui indragostindu-se de el.
Casnicia lor va fi zdruncinata insa de interesele politice contrare ale celor doi soti, ea primind politicieni conservatori la resturant iar sotul ei facand parte din partidul radicalilor.
O groteasca si hilara campanie electorala a lui Noguchi va pune la incercare atat casnicia cat si integritatea morala a celor doi.
Romanul mi-a placut, mai ales ca Mishima alege sa deschida povestea cu banchetul si o si incheie tot cu un banchet, incadrand-o astfel intr-o rama.
Chestiunile de morala care se ridica sunt urmatoarele: ea este considerata o parvenita, pentru ca vrea sa faca parte dintr-o familie nobila, cu banii pe care i-a castigat prin restaurant. Ajunge sa investeasca tot ce are intr-o campanie electorala ridicola mizand pe sotul ei care este un nobil de moda veche ce nu are valente de politician, fiind prea cumsecade si demn pentru masinatiunile care se fac in politica.
Intreaga desfasurare a campaniei este absurda si caraghioasa, incepand cu imaginea sotului batran care candideaza, cu afisele, brosurile, cuvantarile sale seci si prostul gust al sotiei care isi impune sotul poporului in modul cel mai vulgar. Ceilalti candidati se folosesc de toate parghiile necinstite ale politicii, nefiind astfel de mirare ca Noguchi esueaza.
Am apreciat traducerea, notele de subsol si consider ca singurul inconvenient este marimea literelor, textul fiind greu de parcurs, mai ales seara si daca purtati ochelari pentru miopie.
In incheiere atasez mai multe citate care sa releve frumusetea textului lui Mishima si care contin cateva aforisme despre politica:
"Puterea banului, care ii demonstrase atat de crancen ca inteligenta, sentimentele si farmecul personal sunt neputincioase, puterea asta o ura si o detesta ea din adancul sufletului."
"Omul e doar o albie intunecoasa prin care poate trece orice, sau ca o rascruce de drumuri peste care rotile isi lasa urmele"
"Iata un barbat care stie sa spuna ceea ce altii n-ar indrazni, gandi ea."
"Doar e firesc ca toate lucrurile sa aiba doua fete. Or, ceea ce o impresiona la Noguchi era tocmai faptul ca omul acesta parea sa nu aiba decat fata pe care o arata lumii. "
"Pentru ca, sa stii, cu maritisul e ca si cu actiunile: le cumperi cat sunt ieftine. De ce vrei neaparat sa cumperi niste actiuni care n-au sa mai creasca niciodata?"
"Ba mai mult, trebuie chiar sa ai ochi de politician ca sa descoperi adevarata frumusete a naturii. Politicianul stie ca orice peisaj e in stare sa dea roade si nu asteapta decat sa fie exploatat."
"A privi, a sintetiza, a domina - iata sarcinile politicianului."
"Delicatetea adevarata e ca matasea - or, politetea lui Saeki era din fire sintetice!"