ŷ������

Nu-mi plac romanele lui Stephen King (n. 21 septembrie 1947). Cred că nici lui nu-i plac foarte tare. I-au adus avere (net worth), notorietate, și asta e tot ceea ce contează pînă la urmă (măcar pentru el).

Nu pot să neg însă că este un prozator profesionist, cum nu sînt prea mulți în spațiul moldo-vlah. Sfaturile lui pot fi de mare folos celor care ar dori să se „facă�� scriitori (și să cîștige bani mulți, fără număr, bani cu nemiluita...), deși scrisul nu este meseria cea mai bănoasă din lume, e mai bine să lansezi sateliți pe orbită ca Elon Musk și să debitezi tîmpenii. Foarte puțini prozatori ajung la veniturile lui King.

În pofida rîndurilor de mai sus, observațiile prozatorului american sînt mereu utile și rezonabile. Nu-i simplu să fii scriitor, e o meserie horror, credeți-mă, dar poți învăța să potrivești cuvintele prin reflecție și printr-un exercițiu perseverent. Asta înseamnă să stai la masa de scris cel puțin 5 ore pe zi. Philip Roth stătea 8. Să reflectăm, deci, la îndemnurile lui King:

1. „Dacă vreţi să fiţi scriitori, trebuie, mai presus de toate, să faceţi două lucruri: citiţi mult şi scrieţi mult. Nu cunosc nici un mod de a ocoli aceste două lucruri, nici o scurtătură. Eu sînt un cititor lent, dar reuşesc de obicei să parcurg şaptezeci sau optzeci de cărţi pe an, majoritatea romane. Nu citesc cu gîndul de-a învăţa meserie; citesc pentru că-mi place să citesc��.

2. Un exemplu ilustru de muncitor: „Anthony Trollope scria romane urieşeşti şi le scotea pe bandă cu o surprinzătoare regularitate. Era funcţionar la Departamentul Poştal Britanic (cutiile poştale roşii răspîndite în toată Marea Britanie au fost invenţia lui Anthony Trollope); scria vreme de două ore şi jumătate în fiecare dimineaţă înainte să plece la serviciu. Orarul acesta era bătut în cuie. Dacă se afla la mijlocul unei propoziţii cînd expirau cele două ore şi jumătate, lăsa propoziţia neterminată pînă dimineaţa următoare. Iar dacă se întîmpla să-şi termine una dintre cărţile cu gabarit depăşit, a cîte şase sute de pagini fiecare, şi-i mai rămîneau cincisprezece minute din acea sesiune, scria «Sfîrşit», punea manuscrisul deoparte şi începea lucrul la următoarea carte��.

3. Exemplul personal: „Programul meu e în linii mari foarte clar. Dimineţile sînt pentru lucrurile noi - textul pe care-l compun. După-amiezile sînt pentru odihnă şi scrisori. Serile sînt pentru citit, familie, meciuri Red Sox la televizor şi toate reviziile care nu suportă amînare. În principal, dimineţile sînt cele rezervate scrisului. Odată ce încep să lucrez la un proiect, nu mă opresc şi nu scad ritmul decît dacă sînt absolut nevoit s-o fac��.

În sfîrșit, despre plăcerea de a scrie:

4. „Adevărul e că, atunci cînd muncesc, scriu zi de zi, obsedat irecuperabil de muncă... Asta înseamnă şi de Crăciun, și de sărbătoarea naţională, şi de ziua mea de naştere (la vîrsta mea, oricum încerci să ignori afurisita aia de aniversare). Iar cînd nu scriu, nu muncesc deloc, deşi în aceste perioade de inactivitate totală mă simt de obicei în derivă şi am probleme cu somnul. Pentru mine, a nu munci e adevărata muncă. Cînd scriu, totul e un joc şi pînă şi cele mai rele trei ore pe care le-am petrecut vreodată la masa de scris tot mi-au oferit o plăcere suficient de mare��.

P. S. Averea lui Stephen King se ridică la aproximativ 500 de milioane de dolari. În topul celor mai bogați scriitori, se situează pe locul 5. În virf se află, nu mai trebuie s-o spun, J.K. Rowling cu peste un miliard de dolari. Rar, mult prea rar, scrisul aduce bani. Și nu neapărat sciitorilor valoroși.

P. P. S. Alte cărți despre meșteșugul scrisului:
�� Ray Bradbury, Zen and the Art of Writing, Santa Barbara: Joshua Odell, 1996, 176p.
�� Umberto Eco, Cum se face o teză de licenţă: disciplinele umaniste, traducere de George Popescu, Iaşi: Polirom, 2014, 264p.
�� Anne Lamott, Bird by Bird: Some Instructions on Writing and Life, New York: Anchor Books, 2007, 25p. Traducere în limba română: Cum înveţi să scrii ficţiune pas cu pas. Sugestii despre scris şi viaţă, traducere de Ileana Ioniță-Iancu, Pitești: Paralela 45, 2013, 184p.
�� Mario Vargas Llosa, Scrisori către un tînăr romancier, traducere de Mihai Cantuniari, București: Humanitas, 2010, 144p.
�� Howard Mittelmark & Sandra Newman, Cum să NU scrii un roman: Arta greșelilor, traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu, București: Baroque Books & Arts, 2014, 310p.
�� Haruki Murakami, Meseria de romancier, traducere de Andreea Sion, Editura Polirom, 2016, 288p.
�� Tony Rossiter, Cum să scrii ca un autor de bestseller, București, Didactica Publishing House, 2020, 320p.
�� William Zinsser, Cum să scriem bine: Ghidul clasic pentru scriitorii de nonficţiune, traducere de Amalia Mărăşescu, Piteşti: Paralela 45, 2013, 224p.