Å·±¦ÓéÀÖ

Cartea asta n-am luat-o pentru că mă interesa să-mi echilibrez glicemia. De fapt, nici nu știam dacă am vreo problemă cu glicemia și nici nu m-am întrebat vreo secundă dacă mănânc corect sau greșit. Asta și pentru că fac sport destul de constant (nu intens, dar suficientă mișcare cât să cred că inima mea e cât de cât bine), pentru că mănânc variat și par OK. Oh, boy! Little did I know, cum se zice. M-a supărat și interesat mult lectura și tot încerc să mă gândesc ce m-a supărat atât de tare încât i-am dat 4/5, deși e o carte foarte bine pusă la punct și cu siguranță merită un 5/5 la capitolul informare și livrare. Și mi-am dat seama ce mă deranjează, de fapt, faptul că e prea optimistă și nu atinge deloc probleme ca dificultatea de a-ți schimba stilul de viață în alimentație, eating disorders, sugar withdrawal symptoms și altele asemenea. Doar că nu e scopul cărții să vorbească despre asta, ci să îți spună cum se întâmplă cu glucoza în organism și cum îți poți eficientiza vârfurile de glucoză. Regulile simple pe care le vei învăța în cartea asta sunt: ordinea corectă, optimă în care să mănânci pentru a-ți echilibra glucoza, mici trucuri care te pot ajuta să eficientizezi vârfurile de glucoză inevitabile, cât de importantă este activitatea fizică (fie ea și minimă) în absorbția eficientă a glucozei. E ușoară, spusă ca o poveste, ușor de citit & înțeles pentru toată lumea. Aș vrea totuși s-o iau și la bani mărunți în curând, dar momentan testez o parte din lucrurile pe care le spune în cartea asta și apoi aș vrea să revin asupra ei. Este o lectură foarte mișto și cred că poate fi foarte utilă unora dintre noi � și, chiar dacă n-o citești ca să schimbi ceva, pur și simplu e interesantă ca informație. Poate că cel mai mare șoc îl vei avea aflând că fructoza e la fel indiferent de unde provine, adică din zahăr procesat sau din fructe și că ambele creează vârfuri de glucoză. On the other hand, poate că ar fi fost mai responsabil să vorbească și despre alte diferențe între un fruct și ceva dulce (cu toate că zice că dacă vrei să mănânci ceva dulce, opțiunea cea mai bună pentru corpul tău ca vârf de glicemie e un fruct). Ar fi fost mai asumat să spună că există totuși și alte ingrediente în ceva dulce procesat și deci diferența nu e totuși doar fructoza, deși iar nu ăsta era scopul cărții. Ceva ce știam de mult și despre care cred că nu se vorbește suficient și mi-a plăcut că a punctat-o foarte bine aici e că smoothie-urile din fructe nu sunt așa sănătoase cum credem noi și că, prin procesul de stoarcere, se transformă în fructoză, adică doar zahăr, pierzându-și celelalte calități pe care le au în forma lor normală (deci fără fibre). Romantizăm mult ca societate smoothie-ul și îl și punem pe un piedestal ca ceva super sănătos de mâncat/băut, când de fapt e doar o plăcere dulce. Pe de altă parte, mie nici nu-mi plac smoothie-urile, așa că mi-e ușor să scriu asta. Când mă gândesc la sfatul ei de a mânca mai întâi fibrele, apoi proteinele și grăsimile și la urmă carbohidrații și fructoza, nu mă mai simt la fel de chill. Dar așa se întâmplă cu sfaturile bune în alimentație: de fapt, nu e ușor să le urmezi, chiar dacă sfaturile sunt scrise într-un ton optimist, motivațional și _aparent_ ceva ce poate face toată lumea în fiecare moment al zilei. Cum ziceam, sper să revin asupra cărții, o super recomand. A apărut la editura Publica, tradusă de Smaranda Nistor.