欧宝娱乐

“S卯nt oameni care-艧i scot durerile 卯n v膬zul lumii, pentru a sc膬pa de ele, dar s卯nt 艧i de cei care coboar膬 cu durere cu tot 卯n ad卯ncul firii sale 艧i nu se arat膬 p卯n膬 nu-艧i revin.”
― Ion Dru葲膬, Frunze de dor

“Cuv芒ntul doare mai mult dec芒t fapta, iar limba e mult mai ascu牛it膬 dec芒t sabia.”
― Mihail Drume艧, Elevul Dima dintr-a VII-A

“葮i parc膬 al膬turi de m膬葯tile de catifea 葯i de carton pe care le purtase p芒n膬-atunci, acum, singur, trebuia s膬-葯i sculpteze 葯i s膬-葯i puie pe obraz o 尘补蝉肠膬 de metal masiv, ghimpat膬 pe dinl膬untru.”
― Ionel Teodoreanu, Bal mascat

“Cu fiecare zi s卯ntem mai singuri. Ce grea si ce usoara trebuie sa fie ultima!”
― Emil Cioran

“鈥濵i s-a facut inima ca ceara si se topeste 卯nlauntrul meu.鈥� (Psalm
XXII)”
― Emil Cioran, Cartea am膬girilor

“脦mi dau seama 葯i azi c膬 toate perioadele vie葲ii sunt necesare pentru a f膬uri un caracter 葯i o personalitate; bucuria e tot at芒t de folositoare ca durerea.”
― Maria, Regina Rom芒niei, Povestea vie葲ii mele

“Defini牛ia durerii poate fi sistematizat膬 astfel:
1. Prin ea se exteriorizeaz膬 o judecat膬, 卯n care s-a acumulat experien牛a; 2. specificul ei este un 艧oc 卯n sistemul nervos, care provoac膬 un dezechilibru; 3. este ea 卯ns膬艧i o reac牛ie, nu este cauza unei alte reac牛ii.
1. 芦脦n sine nu exist膬 durere. Nu rana este cea care doare; experien牛a cu privire la consecin牛ele nefaste pe care le poate avea o ran膬禄 provoac膬 durerea. Cu alte cuvinte, obi艧nuin牛a, prin care am 卯nv膬牛at s膬 percepem durerea, este cea care judec膬. Rana este secundar膬, exerci牛iul durerii este cel care 卯艧i spune 肠耻惫芒苍迟ul. Analiza lui Nietzsche este inventiv膬: mai degrab膬 comportamentul nostru (prin habitudini, dezvoltate din experien牛膬) transmite senza牛ia de durere (nu rana efectiv膬). Ar fi interesant de investigat cum am reac牛iona efectiv la durere, dac膬 obi艧nuin牛a 艧i comportamentul nu ne-ar dicta c膬 trebuie s膬 pl芒ngem, s膬 ne contorsion膬m, s膬 tremur膬m atunci c芒nd ne-am lovit.
2. 芦Specificul autentic al durerii este 卯ntotdeauna 卯ndelunga cutremurare, vibra牛ia ulterioar膬 鈥� determinat膬 de un 艧oc 卯nsp膬im芒nt膬tor. [...] De fapt nu suferim datorit膬 cauzei durerii (a unei leziuni oarecare, de pild膬), ci datorit膬 dezechilibrului
卯ndelungat ce apare ca urmare a acelui 艧oc.禄 Din acest fragment, putem izola elementul 艧tiin牛ific de cel biografic, de艧i ele sunt complementare. 芦Cutremurarea禄 艧i 芦vibra牛ia禄 (angoasa este subliniat膬 auditiv), pe scurt 芦dezechilibrul禄 este consecin牛a unui 芦艧oc禄. Nici acum rana nu impune durerea, ci dezechilibrul
provocat de 艧oc induce suferin牛a.
3. 芦Dac膬 se observ膬 corect, reac牛ia apare 卯n mod v膬dit anterior senza牛iei de durere. [...] Mai degrab膬 eu disting c芒t se poate de clar c膬 卯nt芒i apare reac牛ia piciorului spre a evita c膬derea, iar apoi, la un interval de timp apreciabil, devine subit perceptibil膬 un fel de und膬 dureroas膬 卯n regiunea frontal膬.禄 Nietzsche demonteaz膬 o veche prejudecat膬, prin care se afirma c膬 durerea este cauza unei
reac牛ii. Analiz芒nd retardul dintre o reac牛ie de autoconservare 艧i senza牛ia de durere, filosoful respinge o interpretare de tip cauz膬/efect. Mai degrab膬 durerea este o 芦reac牛ie禄, mi艧carea contrar膬 const芒nd 卯ntr-o alt膬 reac牛ie (cele dou膬 av芒ndu-艧i 芦sursa
卯n dou膬 locuri diferite.禄). 脦n concluzie, 芦diminuarea sentimentului de putere禄 nu 牛ine de 芦esen牛a durerii禄. Se ajunge la distinc牛ia dintre pl膬cere 艧i durere, de la care s-a 卯nceput. Rezum芒nd, durerea este o 芦maladie禄 (pl膬cerea 鈥� nu), cele dou膬 st膬ri nu sunt
dialectice, durerea este un obstacol care asigur膬 prin contrast cre艧terea puterii (la fel cum pl膬cerea 卯nso牛e艧te sentimentul predominant al puterii). 脦n牛eleg necesitatea respingerii durerii ca epifenomen 卯n contextul unei teorii a voin牛ei de putere, dar nu 艧tiu dac膬 ea este justificat膬. Schopenhauer, atunci c芒nd 卯l parodiaz膬 pe Leibniz, spun芒nd c膬 tr膬im 卯n cea mai rea din lumile posibile, chiar
dac膬 este agresiv 艧i excesiv, are dreptatea de partea lui. Din punctul de vedere al lui Schopenhauer, durerea este de netrecut: nu poate fi negat膬 艧i nu poate fi transces膬.
Nietzsche demonstreaz膬 c膬 exist膬 st膬ri 卯n care durerea, dac膬 nu dispare, poate fi am芒nat膬. Cu alte cuvinte, semnalul indus de 艧oc 鈥� 卯nt芒rzie. Cazul durerii predormale 卯i d膬 dreptate. 脦n cazul unei r膬ni sau 卯n cazul unei alterca牛ii violente excesul de adrenalin膬 mut膬 con艧tiin牛a pe o alt膬 frecven牛膬. Durerea este diluat膬, este 卯n艧elat膬, doar pentru a reveni 卯n for牛膬, atunci c芒nd este momentul ei. Ceva asem膬n膬tor voin牛ei de putere, dac膬 putem folosi aceast膬 metonimie pentru un proces neurologic se exprim膬 卯n locul durerii. Durerea este astfel transgresat膬, temporar. Cu toate acestea, durerea efectiv膬 (卯n tortur膬, de exemplu) are imediatul ei. Nu este necesar s膬-l citim pe Cioran s膬 actualiz膬m ramifica牛iile culturale ale unei teorii ale durerii 鈥� judecata empiric膬 poate s膬 suplineasc膬 cuno艧tin牛a durerii, care este universal膬.”
― Stefan Bolea, Introducere in nihilismul nietzschean

“[...] De ce respinge Nietzsche acest principiu al durerii? Nu doar pentru c膬 deontologia voin牛ei de putere trebuie s膬 suplineasc膬 metafizca durerii 鈥� voin牛a de putere fiind, astfel, mai universal膬 艧i mai caracteristic uman膬, ceea ce este deja discutabil. Ci pentru c膬 o via牛膬 orientat膬 spre durere, spre lipsa de sens 艧i de scop, care sunt descrise de Schopenhauer 艧i care revin 卯n existen牛ialism ar contrazice efectiv teza eternei re卯ntoarceri. Marea afirma牛ie, sentimentul c膬 po牛i s膬-牛i tr膬ie艧ti de un num膬r infinit de ori, f膬r膬 a schimba nimic 卯n ea, este anulat膬 de constanta experien牛膬 a durerii, care ar transforma eterna re卯ntoarcere 卯ntr-o pedeaps膬 infinit膬 艧i 卯ntr-un infern mai impresionant dec芒t cel din descrip牛ia lui Dante. Desigur, eterna re卯ntoarcere presupune o devenire interioar膬, care ajut膬 individul s膬-艧i transforme via牛a 卯n opera de art膬, ce merit膬 reiterat膬 la infinit. Dar individul este lipsit de putere at芒ta timp c芒t durerea este principiul suprem. Deci Nietzsche trebuie s膬 resping膬 teza durerii, pentru care avea afinitate psihologic膬, ca s膬 fac膬 loc ideilor sale principale. O filosofie care explic膬 totul prin durere 鈥� pesimismul 鈥� merge 卯mpotriva vie牛ii. Filozofia prin care suntem 卯nv膬牛a牛i s膬 evit膬m programatic durerea 鈥� hedonismul 鈥� este, de asemenea decadent膬. Cu toate acestea, o via牛膬 卯n interiorul durerii las膬 destul de pu牛in loc voin牛ei de putere sau supraumanit膬牛ii. O durere constant膬 卯牛i irose艧te via牛a, o maladie progresiv膬 (de care a suferit 艧i Nietzsche, dup膬 toate probabilit膬牛ile) te tr膬ie艧te. O via牛膬 卯n care suferin牛a primeaz膬 este, l膬s芒nd la o parte aportul cultural, eventualul rafinament, un argument 卯mpotriva vie牛ii. Imediatul durerii 卯i d膬 dreptate lui Schopenhauer 鈥� durerea nu poate fi un 芦obstacol禄 atunci c芒nd te paralizeaz膬. Nu doar imediatul durerii vorbe艧te 卯mpotriva lui Nietzsche, ci 艧i o oarecare valoare imuabil膬 a durerii: faptul c膬 se hr膬ne艧te din sine 卯nsu艧i, se autoalimenteaz膬, asemenea focului din iad care nu poate fi stins, descris de mistici. Concluzion芒nd, durerea este un principiu la fel de esen牛ial ca voin牛a de putere. Voin牛a de putere acoper膬 un complex de idei 艧i manifest膬ri, prin
care este eviden牛iat proiectul unei construiri existen牛iale, iar durerea pune 卯n chestiune 卯ns膬艧i utilitatea 艧i sensul existen牛ei. In plus, durerea este cel mai un perfec牛ionist artist: ea 艧lefuie艧te, taie 卯n carne vie, ordoneaz膬, articuleaz膬 鈥� 卯n a艧a fel 卯nc芒t ceea ce este profund 卯i datoreaz膬 existen牛a. 脦ntrebarea utilitarist膬, pe care Nietzsche ar respinge-o ca patologic膬, este dac膬 frumuse牛ea 艧i profunzimea 卯艧i merit膬 pre牛ul 艧i dac膬 nu, atunci mai bine ele nu ar fi existat. Cred c膬 aceast膬 chestiune trebuie filtrat膬 prin filtrul propriei noastre individualit膬牛i, pentru a da fiecare r膬spunsul. Simplific芒nd, conflictul este similar dualit膬牛ii dintre ignoran牛膬 tihnit膬 艧i inteligen牛膬 anxioas膬. Avem aici un posibil r膬spuns prin dialectica dintre ultimul om 艧i supraom.”
― Stefan Bolea, Introducere in nihilismul nietzschean

“Nu-i a葯a c膬 [durerea] e perfect fireasc膬 chiar 葯i atunci c芒nd omul 葯tie c膬 la cap膬tul acestui drum 卯l a葯teapt膬 fericirea?”
― Mikhail Bulgakov, The Master and Margarita

“Pentru 卯nt芒mpl膬rile frumoase nu exist膬 cuvinte, ele se sublimeaz膬 卯ntr-un sentiment f膬r膬 nume... 脦n schimb, pentru mizerie 葯i durere, pentru ur芒t 葯i tot ce 葲ine de el ai la dispozi葲ie 卯ntregul vocabular... Vorbirea ne-a fost dat膬 se pare spre a ne putea consemna mai ales durerea, nefericirea.”
― Augustin Buzura

“De葯i inima 卯mi e fr芒nt膬 卯n mii de buc膬葲i, continui s膬 lupt.”
― Rebecca Radd, Destinule, s膬 te vedem ce po葲i!

“O femeie 卯nseamn膬 glasul cel mai dulce din mul葲imea de voci ce sun膬 metalic 葯i surd a durere.”
― Alexandru Chermeleu, IUBIND-O PE EA

“Ignoran葲a m膬soar膬 gradul de superficialitate personal膬. La 葯i durerea, ea nu este dec芒t un strig膬t al suferin葲ei.Implic膬-te mai mult 卯n via葲a ta 葯i vei vedea c膬, dintr-o persoan膬 superficial膬 vei deveni una responsabil膬.”
― Cristi Grosaru, Tu ai iubi un om ca tine?

“Durerea e omeneasca, Varain. Trebuie sa o suporti. Asa simti ca traiesti. Fara durere, nu vei sti niciodat膬 daca trupul ti-e intreg ori vatamat.”
― Pavel Coru葲, Balada Lupului Alb

“Lumea asta-i o hazna, Trean牛膬! Mie omu mi-e du艧man. S膬 nu-l v膬d鈥�”
― Eugen Barbu, Groapa

“Sunt dou膬 feluri de durere: durerea de a merge mai departe, sau durerea de a r膬m芒ne acolo unde suntem.”
― Joyce Meyer, Healing the Soul of a Woman: How to Overcome Your Emotional Wounds

“Chiar daca虇 amintirile dor, este singura modalitate prin care putem sa虇-i vedem pe cei dragi.”
― Zoulfa Katouh, As Long as the Lemon Trees Grow