欧宝娱乐

“脦nc膬 o noapte trece.
Ciudat 卯mi sun膬 vorbele n膬scocite de turm膬: Noapte bun膬.
Noapte bun膬? Noapte.

Moarte bun膬? Moarte.
Dar ei nu cunosc nici noaptea, nici moartea. De asta 卯ndr卯znesc s膬-葯i spun膬 unii altora noapte bun膬.”
― Ionel Teodoreanu, Fata din Zlataust

“Am dorit 卯ntotdeauna s膬 dilat noaptea 葯i s膬 o umplu din ce 卯n ce mai mult cu vise.”
― Virginia Woolf

“Noaptea, mi-a fost frig, m-am sculat 艧i m-amdus s膬-i mai pun 卯nc膬 o p膬tur膬.”
― Romain Gary

“Apoi 卯艧iridic膬 ochii 艧i privi vis芒nd 卯n fa牛a cea bl芒nd膬 a lunii 鈥� ea trecea frumoas膬, clar膬 pe un cer limpede, ad芒nc, transparent, prin nouri de un fluid deargint, prin stelele mari de aur topit. P膬rea c膬 deasupra mai sunt o mie de ceruri, p膬rea c膬 presupusa lor fiin牛膬 transpare prin albastra-i ad芒ncime...”
― MIhai Eminescu, S膬rmanul Dionis

“Stia cum sa prinda, in ultimul moment, acea clipa a inserarii, cand lumina si intunericul sunt atat de bine echilibrate, incat ziua ce scade si noaptea ce pluteste Inca nehotarata in aer se neutralizeaza una pe cealalta, ingaduind gandurilor sa zboare neingradite.”
― Thomas Hardy, Tess of the D鈥橴rbervilles

“Deasupra st芒ncii o cea牛膬 l膬ptoas膬 se agita 卯n valuri 艧i 卯n v芒rtejuri. Spa牛ii pline de umbre, stropite cu urmele nop牛ii... spa牛ii care sclipeau ca s芒rma incandescent膬... spa牛ii care pluteau ca scame de aburi lucio艧i. Combina牛ia umbrelor era plin膬 de fantezie 艧i trezea 卯n el reverii nelimitate”
― K艒b艒 Abe, The Woman in the Dunes

“N-a牛i petrecut nici o noapte pe c卯mp? Cine a spus c膬 noaptea c卯mpul doarme? Noaptea c卯mpul tr膬ie艧te. Fiecare fir de iarb膬 tr膬ie艧te, pe fiecare fir de iarb膬 lunec膬 g卯ze, g卯ze 艧i alte viet膬牛i care stau ascunse ziua 卯n cutele ierburilor, la r膬d膬cinile lor, una cu 牛膬r卯na...

Cine a spus c膬 noaptea c卯mpul doarme?

Noaptea, c卯mpul 卯艧i tr膬ie艧te via牛a lui. 艦op卯rle lungi, p膬m卯ntii, lunec膬 reci printre ierburi. Fiecare vietate p卯nde艧te alt膬 vietate, o adulmec膬, o prinde, o 卯nghite... Fiecare fir de iarb膬, fiecare fir de gr卯iu, fiecare fir de floarea-soarelui ori de porumb, noaptea deschide ochii, prive艧te slava... Deschide larg buzele, respir膬 v膬zduhul... Deschide larg bra牛ele, 卯mbr膬牛i艧eaz膬 r膬coarea ud膬. R膬coarea e lacrima stelelor.

Noaptea v卯ntul e viu, viu ca un om, viu ca un 艧arpe, viu ca un 艧oim. Noaptea cerul e viu, 卯l vezi cum se rote艧te. Uite!... Asear膬, Carul mare era acolo, spre miaz膬-noapte... Acum, c卯nd se apropie zorile, Carul mare 艧i-a str卯mbat oi艧tea. Iat膬-l spre miaz膬zi, deasupra pietroaselor nesf卯r艧iri bulgare.

Noaptea p膬m卯ntul e viu.

A牛i r膬mas l卯ng膬 ci艧mea noaptea? Apa curge mai vie, mai repede parc膬, g卯lg卯iala ei pare plin膬 de bucurie. Dac膬 o 卯ncerci, bagi de seam膬 c膬 are alt gust - gust de miez de p膬m卯nt.

A牛i adormit vreodat膬 pe c卯mp noaptea?

Dorm pe c卯mp noaptea, 卯nf膬艧urat 卯n cojoc ori 卯n p膬tur膬. E tare p膬m卯ntul! E tare. C卯nd 卯l calci cu piciorul, e tare. Noaptea, c卯nd te-ntinzi pe ierburi s膬 dormi, 艧i ierburile se culc膬 sub tine supuse, p膬m卯ntul e moale, m膬t膬sos, de parc膬 ar fi f膬cut din puf de nori str膬vezi...

A牛i dormit vreodat膬 pe c卯mp noaptea?

Dorm deseori noaptea pe c卯mp. 艦tiu c膬 dorm. Visez. 脦n vis 艧tiu c膬 visez. Da - dorm 艧i 艧tiu c膬 dorm. 艦i pleoapele mele s卯nt c膬zute peste ochi 艧i totu艧i simt stelele 艧i simt v膬paia lunii cu pielea trupului...

Da - dorm 艧i 艧tiu c膬 dorm. M膬 bucur totu艧i c膬 dorm at卯t de bine, at卯t de u艧or. Urechile mele s卯nt adormite. Totu艧i, aud glasul c卯mpului 艧i 艧tiu c膬-l aud - cu unghiile, cu picioarele, cu 卯ntregul meu trup. Glasurile acestea nu m膬 turbur膬, nu m膬 trezesc - dimpotriv膬, m膬 afund膬 艧i mai ad卯nc 卯n puful dulce al somnului. 艦i cu c卯t m膬 cufund mai ad卯nc 卯n puful dulce al somnului, cu at卯t 艧tiu mai bine c膬 dorm, cu at卯t v膬d mai bine noaptea, noaptea pe care n-a艧 putea-o cuprinde cu ochii, 艧i cu at卯t mai bine glasurile c卯mpului, ciudate, pline de tain膬, glasurile c卯mpului care vorbesc noaptea mii 艧i mii de graiuri, pe care urechile mele nu le-ar auzi treze 艧i nu le-ar 卯n牛elege...”
― Zaharia Stancu, 倬丕亘乇赖賳赖鈥属囏�

“cu inima treaz膬, nu po牛i
separa t膬ciunele nop牛ii
de iubirea salvatoare a stelelor.”
― Diana Cosma, pove葯tile Mingii de Foc

“Cerul acela nu ne mai sorbea, 卯ns膬 durul s膬u cristal nocturn ne strivea.”
― Andre茂 Makine, Once Upon the River Love