Å·±¦ÓéÀÖ

“O ³Ùă³¦±ð°ù±ð de frunze care-È™i scad glasul de vară învățând È™´Ç²¹±è³Ù±ðle toamnei.”
― Ionel Teodoreanu, Golia

“Oricît de frumos ÅŸi înÅ£elept ar fi fost întocmit calendarul, pentru lumea de la sate adevăratul an începe odată cu înmugurirea, cu acea "frunză verde" cîntată din moÅŸi-strămoÅŸi, ÅŸi sfîrÅŸeÅŸte, cînd acea frunză verde se îngălbeneÅŸte, se desprinde din copac ÅŸi cade la pămînt, pe-o margine de drum.”
― Ion Druță, Frunze de dor

“ÃŽntr-o sâmbătă seară, spre toamnă, într-unul din acele ceasuri când simÅ£i că urci pe rând toate treptele nevăzute ale melancoliei.”
― Eugen Barbu, Groapa

“Se-nchid potecile cu frunze
Ferigile se-ngălbenesc
Și-alaiul ploilor mărunte
Sfârșit de vară prevestesc

Sărutul toamnei e aproape
Și-mbrățisarea ei la fel
Mă cumpără cu fructe coapte
Monezi de timp puse-n paner

În unghi zboară pe cer cocorii
Şi strigă păsările-n crâng
Un august își inchide ochii
Și toate florile îl plâng.”
― Doina Bonescu

“Pe la cinci, gunoierii aprindeau focuri înăbuÅŸite ÅŸi un fum albastru plutea deasupra pământului sterp. Seara cădea, deodată, rece. Sub maluri sclipeau flăcări. FuriÅŸ, octombrie urca încordat ca o fiară.”
― Eugen Barbu, Groapa