欧宝娱乐

“O, soare balcanic, rev膬rsat peste v膬ile 艧i dealurile moldave, o, acele iubiriscurte, sc卯nteietoare, istovitoare, c卯t de mult aduce牛i voi 卯n scurta noastr膬 trecere pe acest p膬m卯nt, 艧i c卯t de mult lua牛i cu voi pentru a nu le mai 卯ntoarce niciodat膬...”
― Ion Dru葲膬, Frunze de dor

“Am vrut, fa, s膬-l prind pe Hitler... S膬-l leg c-o postoronc膬 葯i s膬-l port descul葲 prin tot satul 葯i s膬-l opresc la toat膬 casa unde a fost ucis c芒te-un om, 葯i s膬 rog pe gospodari s膬-i deie c芒te-o buc膬葲ic膬 de m膬lai 葯i un pahar de ap膬... S膬-l port a葯a, p芒n膬 ce-oi r膬m芒nea cu funia 卯n m芒n膬 葯i cu umbra lui legat膬 de d芒nsa. Ori, dac膬 vrei, jupuiam pielea de pe d芒nsul 葯i-葲i f膬ceam 葲ie ciubo葲ele, c膬 el a葯a a f膬cut cu al葲ii... Ha-ha-ha!... Ba nu, mai bine legam umbra lui 葯i o aruncam cu tot cu curmei 卯n Nistru, s膬 se 卯nece, de istov... Ha-ha-ha!... Am vrut s膬-l prind! 葯i, dac膬 vrei s膬 葯tii, chiar l-am prins, dar i-am dat drumu'.. Adic膬 l-am sc膬pat din m芒ini... Ha-ha-ha!... L-am sc膬pat. 葰ine葲i-l, oameni buni! Iac膬t膬-l! 葰ine葲i-l... Trece pe la por葲ile voastre 卯nc膬l葲at 葯i dezlegat... Prinde葲i-l...”
― Vladimir Be葯leag膬, Zbor fr芒nt

“Izolarea la care au fost supu葯i basarabenii 卯n timpul regimului 葲arist a f膬cut ca ace葯tia s膬 nu fie preg膬ti葲i pentru evenimentele care au avut loc 卯n anii 1917鈥�1918. Dup膬 cum am v膬zut 卯n capitolele precedente, unii dintre ei se 鈥瀌e葯teptau鈥� 卯n timpul studiilor din marile ora葯e ale Imperiului Rus, c芒nd luau exemplu de la estonieni, polonezi, ucraineni etc. V膬z芒nd c膬 ace葯tia vorbeau 卯n propria limb膬, aveau un cult pentru propriii lor scriitori etc., moldovenii au 卯nceput s膬 aib膬 idealuri precum introducerea limbii rom芒ne 卯n 葯coal膬, biseric膬 葯i administra葲ie sau chiar proclamarea unei autonomii locale 卯n Basarabia. Acestor idealuri li se ad膬uga, sub influen葲a mi葯c膬rilor socialiste din Rusia, necesitatea de a dob芒ndi 鈥瀙膬m芒nt 葯i voie鈥�, cum spuneau ei, ceea ce se traducea prin introducerea votului universal 葯i realizarea unei reforme agrare. 脦n special aceste dou膬 deziderate 卯i mobilizau pe moldoveni, iar p膬m芒ntul era cerin葲a cea mai important膬 pentru ei. 脦n ceea ce prive葯te unirea cu Rom芒nia, aceasta nu exista 卯n lista de deziderate ale elitei basarabene 卯n 1917, cu mici excep葲ii. Ata葯amentul fa葲膬 de Rusia era unul puternic, moldovenii consider芒nd c膬 problemele pe care le 卯nt芒mpinau se datorau doar regimului 葲arist. Guvernul provizoriu sau 鈥瀡remelnica st膬p芒nire鈥�, cum i se spunea, avea o component膬 socialist膬 solid膬, ceea ce le d膬dea 卯ncredere rom芒nilor din Basarabia c膬 viitorul le va aduce realizarea reformelor sociale de care aveau nevoie. Pe de alt膬 parte, majoritatea moldovenilor nici nu erau con葯tien葲i de apartenen葲a lor la poporul rom芒n, mul葲i afl芒nd de acest lucru cu ocazia intr膬rii 卯n contact cu fra葲ii lor de peste Prut, pe frontul din Rom芒nia. 脦n plus, chiar dac膬 unii ar fi vrut, 卯n sinea lor, ca Basarabia s膬 se uneasc膬 cu Rom芒nia, acest lucru p膬rea imposibil din moment ce Rom芒nia era aliat膬 cu Rusia 卯n r膬zboi.”
― Andrei Popescu, Elita Basarabiei la 1917-1918. Zece personalit膬葲i care au f膬cut Unirea

“Originea familiei Miclescu este un subiect 卯nc膬 deschis. Oficial, 卯ntemeietor al acestui neam este considerat a fi Iona葯co diacul din Guge葯ti, tr膬itor la sf芒r葯itul secolului al XVI-lea 葯i 卯nceputul secolului al XVII-lea, al c膬rui fiu, Gligorie, a avut 卯n st膬p芒nire satul Micle葯ti, iar urma葯ii s膬i au adoptat numele Miclescu de la aceast膬 mo葯ie. De la ace葯tia 葯i p芒n膬 卯n zilele noastre exist膬 o continuitate clar膬 de la o genera葲ie la alta, demonstrat膬 de documente. R膬d膬cinile familiei sunt 卯ns膬 mult mai vechi 葯i merg probabil p芒n膬 卯n secolul al XIV-lea. Apar 卯ns膬 pe parcurs c芒teva incertitudini, iar istoricii 葯i genealogi葯tii au lansat de-a lungul timpului mai multe supozi葲ii, f膬c芒nd totodat膬 o serie de confuzii.”
― Andrei Popescu, Jean Miclescu: boierul de la C膬line葯ti