欧宝娱乐

“Pe l芒ng膬 trupuri identice, 葯i motive globale s膬 fim ferici葲i... M芒inile astea s膬 munceasc膬 pentru voi; s膬 m膬 coco葯ez pentru asta toat膬 via葲a; picioarele astea s膬 alerge pentru voi 葯i eu s膬 le 卯ncal葲 葯i s膬 le oblojesc c芒nd m膬 las膬; mintea asta s膬 g芒ndeasc膬 pentru voi 葯i eu s膬 scriu noaptea, c芒nd 卯mi cade capul de somn!”
― Doina Roman, Prea mul葲i zei pentru un de葯ert

“... acolo unde nu exist膬 aparat de stat 葯i supramunc膬, nu exist膬 nici model-Munc膬. Exist膬 doar o varia葲ie continu膬 a ac葲iunii libere, trec芒nd de la cuv芒nt la ac葲iune, de la o ac葲iune la alta, de la ac葲iune la c芒ntec, de la c芒ntec la cuv芒nt, de la cuv芒nt la 卯ntreprindere, 卯ntr-un ciudat cromatism, cu momente de v芒rf sau de efort pe care observatorul extern nu poate dec芒t s膬 le 鈥榯raduc膬鈥� 卯n termeni de munc膬, izbucnind intens 葯i rar. E adev膬rat c膬 卯ntotdeauna s-a spus despre negri: 鈥楴u muncesc, nu 葯tiu ce 卯nseamn膬 munca.鈥� ... La fel de adev膬rat este c膬 葯i indienii nici m膬car nu 卯n葲elegeau despre ce este vorba, fiind total incapabili de vreun fel de organizare a muncii, chiar 葯i sclavagist膬: americanii nu vor fi importat at芒葲ia negri dec芒t pentru c膬 nu se puteau folosi de indieni, care preferau mai degrab膬 s膬 moar膬. Anumi葲i etnologi remarcabili au pus o 卯ntrebare esen葲ial膬. Au 葯tiut s膬 卯ntoarc膬 problema: societ膬葲ile primitive nu sunt ni葯te societ膬葲i de penurie sau de subzisten葲膬, dat fiindc膬 nu cunosc munca, ci, dimpotriv膬, ni葯te societ膬葲i ale ac葲iunii libere 葯i ale spa葲iului neted, care nu au nicio nevoie de un factor-munc膬 , tot a葯a cum nici nu constituie stocuri. Aceste societ膬葲i nu sunt ni葯te societ膬葲i ale lenei, chiar dac膬 diferen葲a lor fa葲膬 de munc膬 poate s膬 se exprime sub forma unui 鈥榙rept la lene鈥�. 葮i nu sunt ni葯te societ膬葲i f膬r膬 legi, chiar dac膬 diferen葲a lor fa葲膬 de lege poate s膬 se exprime sub aparen葲a unei 鈥榓narhii鈥�. Ele au mai cur芒nd legea nomos-ului, care regleaz膬 o varia葲ie continu膬 a activit膬葲ii, cu propria ei rigoare 葯i propria ei cruzime (a te debarasa de ceea ce nu po葲i s膬 transpor葲i 鈥� batr芒ni sau copii...). (Gilles Deleuze et F茅lix Guattari)”
― Gilles Deleuze, A Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia

“Po葲i munci ca un schimnic ani la r芒nd, ba la drept vorbind acesta este singurul mod 卯n care se cuvine s膬 munce葯ti; vine 卯ns膬 o clip膬 c芒nd sim葲i nevoia s膬 ar膬葲i lumii ce-ai muncit, nu at芒t pentru a-葲i evalua judecata, c芒t pentru a c膬p膬ta siguran葲a 卯n leg膬tur膬 cu 别虫颈蝉迟别苍葲补 acestei munci, ba chiar 卯n leg膬tur膬 cu propria existen葲膬; 卯nl膬untrul unei specii sociale, individualitatea nu mai reprezint膬 dec芒t o fic葲iune pasager膬.”
― Michel Houellebecq

“Pentru un 产膬谤产补迟 munca pare s膬 fie ceva esen牛ial, care-l ajut膬 s膬-ndure scurgerea f膬r膬 牛int膬 a timpului.”
― K艒b艒 Abe, The Woman in the Dunes

“Singura cale s膬 evi牛i munca este s膬 munce艧ti. Nu munca 卯n sine este pre牛ioas膬; ci faptul c膬 卯nvingem munca prin munc膬. Adev膬rata valoare a muncii s膬l膬艧luie艧te 卯n puterea renun牛膬rii la sine.”
― K艒b艒 Abe, The Woman in the Dunes

“In "intelepciunea" ei, mintea noastra e prea ocupata cu impartelile, asa ca vom incerca sa nu mai fin atat de "wise". Vom incerca sa fim... "otherwise". Ne vom stradui sa mutam accentul de la ce facem la cum facem. Ne vom angaja in munca noastra, oricare ar fi, cu intreaga fiinta. Ca si cum soarta universului ar depinde de ceea ce facem...”
― SEGA, Namaste. Un roman de aventuri spirituale 卯n India

“In mintea ta, schimba numele tuturor zilelor cu sambata. Si schimba numele muncii cu joaca.”
― Matt Haig, The Humans

“Via葲a continua s膬 se desf膬葯oare ca 卯ntotdeauna 卯n jurul nostru f膬r膬 s膬 fim nevoi葲i s膬 o atingem, nici m膬car s-o 卯n葲elegem. 葮i n-o 卯n葲elegeam fiindc膬 nu munceam.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului