Å·±¦ÓéÀÖ

“Iată, bucuria noastră: Dumnezeu este cu noi ÅŸi în noi.
Ştiu oare toţi aceasta ? Din nenorocire nu toţi, ci numai cei ce s-au smerit înaintea lui Dumnezeu şi şi-au tăiat voile proprii, căci Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă şi El viază numai într-o inimă smerită. Domnul se bucură când ne aducem aminte de milostivirea Lui şi ne facem asemenea Lui prin smerenia noastră." (idem)
"Dacă întâi-stătătorul este rău, roagă-te pentru el ÅŸi vei avea pace în sufletul tău. Dacă chilia e rea sau dacă ascultarea nu-Å£i e pe plac sau dacă eÅŸti istovit de boală, gândeÅŸte în tine însuÅ£i: "Domnul mă vede ÅŸi cunoaÅŸte starea mea; să fie cum îi place lui Dumnezeu", ÅŸi vei avea pace. Dacă sufletul nu se predă voii lui Dumnezeu, nu-ÅŸi va găsi nicăieri pacea, chiar dacă ar păzi posturi mari ÅŸi ar stărui în rugăciune. Cine învinuieÅŸte pe oameni pentru faptul că îi fac reproÅŸuri, acela nu înÅ£elege că sufletul lui e bolnav ÅŸi că nu reproÅŸurile sunt vinovate pentru suferinÅ£a lui. Cel căruia îi place să-ÅŸi împlinească voia sa proprie, acela nu e deloc înÅ£elept, dar cel ascultător degrabă va înainta [duhovniceÅŸte], pentru că Domnul îl iubeÅŸte.”
― Siluan Athonitul, ÃŽntre iadul deznădejdii È™i iadul smereniei