欧宝娱乐

“De ce s膬 alergi pe urmele a ceva ce e deja 卯ncheiat?”
― Mikhail Bulgakov, The Master and Margarita

“Cu neputin葲膬 de spus de ce tr膬iesc pe lume unii oameni, care m膬n芒nc膬 pe apucate, beau pe apucate, dorm pe apucate 葯i plodesc pe apucate, niciodat膬 cu un g芒nd pentru ziua de m芒ine, niciodat膬 cu o str芒ngere de inim膬 pentru ziua de ieri.”
― Mircea C膬rt膬rescu, Orbitor. Corpul

“Trecutul e ca un c芒ine care 卯牛i rupe f膬r膬 卯ntrerupere turul, 卯n timp ce pre颅zentul este o potaie care te p膬c膬le艧te s-颅o 牛ii 卯n bra牛e, f膬c芒ndu-颅te s膬 ui牛i viitorul - un ogar din rasa afgan膬. (Doina Ru葯ti - M芒葲a Vinerii)”
― doina ru葯ti

“Niciodat膬 nu葯tii ce la葯i 卯n urma ta.”
― Lilia Calancea, Regina Nop葲ii

“N-a葯 putea spune c膬 au fost ani neferici葲i - am multe amintiri dragi din timpul lor, dar au fost mult mai serio葯i 葯i, 卯n anumite privin葲e, mai 卯ntuneca葲i. Poate c膬 卯n mintea mea toate au c膬p膬tat propor葲ii exagerate, dar am r膬mas cu sentimentul c膬 卯n acel interval de timp lucrurile au 卯nceput s膬 se schimbe extrem de rapid, a葯a cum ziua se t芒r膬葯te 卯n noapte.”
― Kazuo Ishiguro, Never Let Me Go

“Cl膬dim trecuturi doar pentru a nu permite prezentului s膬 se pr膬bu葯easc膬.”
― Roberto Kuzmanovic

“A tr膬i 卯n trecut 卯nseamn膬 a fi prizonierul unei lumi care nu mai exist膬.”
― Aim茅e, Str膬lucind mai mult dec芒t niciodat膬

“Trecutul este limitat. Prezentul o clip膬. Viitorul infinit.”
― Ana Tru葲a

“Femeia care "谤别苍耻苍葲膬" la trecut este 卯苍惫颈苍驳膬迟辞补谤别a timpului 葯i st膬p芒nul propriului suflet. Este cea care reconstruie葯te buc膬葲ic膬 cu buc膬葲ic膬 葯i 迟谤膬颈谤别 cu 迟谤膬颈谤别 din negura pe care a acceptat-o p芒n膬 acum cu mult膬 迟别补尘膬.”
― Alexandru Chermeleu

“C芒nd vei con葯tientiza c膬 trecutul nu-葲i va ma fi de niciun viitor atunci cu siguran葲膬 vei tr膬i 卯n libertatea dulce a prezentului...”
― Liviu C Tudose

“M-am n膬scut 卯ntr-o lume cu privirile a葲intite 卯napoi. Trecutul avea pentru ea mai mult膬 greutate dec芒t prezentul.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Trecutul era o p膬dure mare, foarte frumoas膬, unde c芒t vedeai cu ochii, se 卯ncruci葯au ramurile acelor arbori care coborau p芒n膬 la noi.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Un timp care curgea 卯n sens contrar 葯i care nu 卯nceta niciodat膬 s膬 urce spre izvoarele sale. Un spa葲iu al c膬rui centru era acest leag膬n al familiei spre care moartea ne aducea 卯napoi.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Dac膬 a葯 卯ncerca s膬 definesc 卯n dou膬 cuvinte imaginea vie葲ii noastre, a葯 spune, desigur, c膬 era solid膬 葯i u葯uratec膬. Solid膬 pentru c膬 era a葯ezat膬 pe baze care nu fuseser膬 zdruncinate niciodat膬 卯n trecut 葯i care, evident, nu aveau cum s膬 fie puse la 卯ndoial膬 卯n viitor.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Nu exist膬 via葲膬 f膬r膬 accident. Pe m膬sur膬 ce se scurgeau anii, eram din ce 卯n ce mai pu葲in convin葯i c膬, 卯n cele din urm膬 totul se va aranja. Acum nu mai suntem a葯a de siguri. Dar 葯tiam din surs膬 sigur膬 c膬 evenimentele erau gre葯ite atunci c芒nd ne produceau nepl膬ceri 葯i c膬 卯ntotdeauna noi eram cei care aveam dreptate. Dumnezeu 葯i regele erau de partea noastr膬. Aceast膬 m膬rea葲膬 coali葲ie constituia garan葲ia trecutului. Viitorul poate c膬 卯i cam sc膬pa de sub control. Ei 葯i, ce importan葲膬 avea! Noi tr膬iam 卯n trecut.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Dar ei aveau posibilitatea s膬-葲i ia revan葯a, aveau, 卯n orice caz, o speran葲膬 卯n viitor. Noi nu vom mai avea-o niciodat膬. O 葯tim oare? Cred c膬 era ideea mor葲ii la cei mai mul葲i, dintre muritori: 葯tiam c膬 aveam s膬 murim, aveam o vag膬 b膬nuial膬 c膬 suntem deja mor葲i, dar nu voiam 葯i nici nu puteam s膬 o credem. 葮i-atunci ne ascundem fa葲膬 de noi 卯n葯ine de destinul dezastruos. Ni-l ascundem sub ve葯minte, 卯n spatele v芒n膬torilor c膬lare, al cultului tradi葲iilor noastre, al unei anumite forme de ridicol 葯i de absurd c膬rora umbra mor葲ii le d膬dea un fel de m膬re葲ie.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Ram膬sesem singurii care mai credeam 卯n noi 卯n葯ine. De aceea tr膬iam 卯ntre noi, v芒nam 卯ntre noi, ne c膬s膬toream 卯ntre noi. Lumea credea c膬 suntem 卯ng芒nfa葲i. Eram doar timizi. Ne era 迟别补尘膬 de ceilal葲i oameni. Ne era 迟别补尘膬 de viitor, care era contrariul trecutului. 脦nchideam 卯n urma noastr膬 toate u葯ile care d膬deau spre o lume devenit膬 prea mare pentru noi 葯i pentru speran葲ele noastre 卯nl膬n葲uite de amintiri.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Istoria era sf芒nt膬 pentru noi, dar ne petreceam vreme rectific芒nd-o. Reintroduceam 卯n ea pe Dumnezeu, numele familiei, continuitatea, ve葯nicia pe care sminti葲ii vruseser膬 s膬 le izgoneasc膬. O c芒rp膬ceam. 葮i izbuteam astfel s膬 ne mai sprijinim pe ea. Ea se 卯ndep膬rta pu葲in c芒te pu葲in de realitate, de evolu葲ia spiritelor, de mersul 葯tiin葲ei. Dar ce importan葲膬 avea! Noi tr膬iam 卯ntr-o 葲ar膬 real膬, care nu era cea a alegerilor republicane, a domnului Gambetta, a domnului Blum, a domnului Daladier. Ritmul istoriei era at芒t de bramburit ca acela al anotimpurilor, ca acela al prost膬nacilor, c芒nd se porne葯te s膬 plou膬 卯n iulie. Prezentul nu se mai preg膬tea s膬 se preschimbe, 卯nc膬 de-a doua zi, 卯ntr-un trecut ce urma s膬 vin膬. Era altceva, o monstruozitate, o abera葲ie. Viitorul se schimba mult. Trebuia s膬 卯ncerci s膬 legi direct un viitor, vai!, 卯nc膬 卯ndep膬rtat de un trecut, vai!, 卯ndep膬rtat de-a binelea, Prezentul nu era nimic altceva dec芒t o lung膬 葯i sinistr膬 parantez膬. Noi tr膬iam 卯ntr-o istorie a lui Dumnezeu 葯i 卯n tradi葲iii de familie care f膬ceau din noi, 卯ntr-o lume str膬in膬, cavalerii aliena葲i ai unei mitologii disp膬rute.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“(...) nu numai viitorul r膬m芒ne pentru noi 卯nchis, opac, inaccesibil: chiar fixia 卯n imagini, timpurile apuse ne scap膬 pentru totdeauna.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“N-am auzit niciodat膬 pe cineva vorbindu-ne despre trecut f膬r膬 s膬 vorbeasc膬 葯i despre moarte. Iar viitorul de asemenea, nu ne vorbe葯te dec芒t de moarte. Nu ne r膬m芒ne dec芒t prezentul pentru a 卯ncerca, oarecum 卯n zadar, s膬 葲inem moartea la respect. Via葲a nu-i niciodat膬 nimic altceva dec芒t o lung膬 retragere 卯n fa葲a mor葲ii.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Timpul este ca marea: nu po葲i calcula bine distan葲ele. De-abia 卯ntorci capul 葯i totul dispare. O via葲膬 卯ntreag膬 nu ajunge totu葯i ca s膬 lase trecutul nostru s膬-葯i ocupe 卯n sf芒r葯it locul ce i se cuvine 卯n eternitatea 卯nghe葲at膬 a istoriei lipsite de pasiune. Istoria este amestecat膬 cu via葲a noastr膬. Murim 卯ntotdeauna prea repede pentru ca ea s膬 aib膬 timp s膬 se deta葯eze. Via葲a noastr膬, 卯n schimb, este aproape de pe acum de istorie pentru cei ce se nasc dup膬 noi. Dup膬 ce o s膬 se mai r膬ceas膬 pu葲in va sem膬na pentru totdeauna cu imaginea ei imobila.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Oare dispare vreodat膬 complet, 卯n ceea ce este frumos 葯i 卯n ceea ce este r膬u, 卯n ceea ce este viu 葯i 卯n ceea ce este mort, povara zdrobitoare a trecutului?”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“(...) trecutul meu este trecut, mai trecut dec芒t alte trecuturi, 葯i se scufund膬 卯n 卯ntuneric.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Copiii, fire葯te, sunt moartea p膬rin葲ilor. Dar la fel de adev膬rat este c膬 descind din ei. Ei 卯i ucid, dar 卯i continu膬. 脦i doresc multe lucruri nepotului meu dar, 卯n primul r芒nd, poate acesta: s膬 葯tie s膬 reconcilieze 卯n sinea lui trecutul 葯i viitorul. Niciodat膬 trecutul 葯i viitorul n-au ar膬tat at芒ta ostilitate unul fa葲膬 de cel膬lalt ca ast膬zi. Am evocat un trecut care se 卯ndep膬rteaz膬 卯n fiecare zi. Viitorul n-are nevoie de mine: el se va f膬uri foarte bine singur, ajutat de mul葲i. M芒ine, 卯n orice caz, 葯i fiindc膬 exist膬 o istorie, este legat de ieri. Trecutul 葯i viitorul nu trebuie s膬 se ignore unul pe altul. Ele nu trebuie s膬 uite c膬 viitorul, la r芒ndul s膬u, va fi, 卯ntr-o zi trecut. Ele nu trebuie s膬 lase timpul s膬 distrug膬 ve葯nicia.”
― Jean d'Ormesson, Din voia Domnului

“Dac膬 r膬scole葯ti prea mult trecutul [...] o iei razna.
葰i se strecoar膬 卯n g芒nduri 葯i te b芒ntuie.”
― Sarah Pearse