欧宝娱乐

“But, in general, the protective system of our day is conservative, while the free trade system is destructive. It breaks up old nationalities and pushes the antagonism of the proletariat and the bourgeoisie to the extreme point. In a word, the free trade system hastens the social revolution. It is in this revolutionary sense alone, gentlemen, that I vote in favor of free trade.”
― Karl Marx, On the Question of Free Trade

“Behind this monstrous shield, liberal democracy and the free market managed to hold out in their last bastions, and Westerners could enjoy sex, drugs and rock and roll, as well as washing machines, refrigerators and televisions. Without nukes, there would have been no Woodstock, no Beatles and no overflowing supermarkets. But in the mid-1970s it seemed that nuclear weapons notwithstanding, the future belonged to socialism.”
― Yuval Noah Harari, Homo Deus: A History of Tomorrow

“Nu se poate trece at芒t de u葯or peste sufletele noastre bolnave. 葮i pentru ele nimeni nu a g芒ndit 卯nc膬 o reform膬.”
― Gabriel Liiceanu, Apel c膬tre lichele

“- Auzi domnule, cum domn'e?, as putea eu sa accept vreodata sau sa fiu obligat de acest Burtica sau chiar conditionat, auzi! conditionat!
- La ce va referiti, Dom' Preda?
- Cum ba, tu esti pe lumea cealalta de nu intelegi?
Imi vorbea de parca eu as fi fost acolo sa stiu ce a vorbit el cu Burtica. Pana la urma s-a hotarat sa ma lamureasca si pe mine.
- Uite ce mi-a zis, nea Tecu, cica, tov. Preda, dumneavoastra cunoasteti parerile noastre cu privire la puterea si capacitatea de gandire a tov Nicolae Ceausescu. Stiti cu totii ca dansul e un geniu, ca are gandire creatoare in politica tarii noastre, ca el e ctitorul neegalat de nimeni in privinta indicatiilor novatoare, de construire a socialismului, cum de altfel si a culturii, precum si a cunoasterii istoriei patriei noastre. De aceea m-am gandit ca impreuna sa ajungem la un acord si sa aratam ca in cartea pe care ati scris-o pana acum din romanul Delirul, dumneavoastra ati avut ca model persoana dansului. Descrierea actiunilor din timpul celui de-al doilea razboi mondial il infatiseaza ca un personaj principal, curajos, capabil, credincios comunismului si luptator pentru infrangerea fascismului si a Germaniei hitleriste.
- Si dumneavoastra ce ati raspuns?
- I-am zis ca nu pricep la ce se refera. Cum, tov Preda, n-ai inteles la cine ma refer eu? Te rog sa il prezinti ca personaj principal al romanului Delirul in volumul al doilea.
Dupa cum mi-a povestit el in continuare, am inteles ca Preda ramasese inmarmurit pe scaun si nu-i venea sa creada ca tot ce auzise din gura lui Burtica era aievea. Si ca Burtica s-a ridicat in picioare si s-a proptit cu ambele maini in marginea biroului si i-a repetat: "Cred ca ne-am inteles sau, mai bine zis, ai inteles, domnu' Preda in privinta recomandarii mele prin aceea de a indeplini vointa sefului statului nostru de a il prezenta cu toate meritele in locul lui Niculae, personajul dumneavoastra din volumul I, inlocuindu-l discret cu Niculae Ceausescu, atribuindu-i lui toate meritele.
Dupa ce s-a mai linistit a inceput sa-mi spuna mie cu vocea unui copil batut pe nedrept de parinti:
- Vezi, ma, Dumitrescule, cum te obliga cizmarul asta nenorocit, care nu stie nici sa scrie, nici sa citeasca, si nici macar sa vorbeasca, te obliga sa il incluzi pe el in toate operele literaturii romane? El habar n-are de nimic, dar de, EL detine puterea si ce vrea el si cum vrea el noi trebuie sa executam. Inclusiv eu sa-l introduc in volumul doi al Delirului. Cum sa-l introduc in cartea mea cand nu stiu nimic despre el? Ba stiu ceva. Ca a facut politica asa de buna ca a dus tara de rapa. I-am zis lui Burtica sa ma scuze, dar nu pot scrie despre un om despre a carui viata si cultura nu stiu nimic.
- Si tov. Burtica n-a zis nimic?
- Cum sa nu zica? A zis. Si inca ce-a zis. Bine, tov. Preda, dar te avertizez, numai sa incepi sa scrii ceva din volumul al doilea al romanului Delirul si vorbim altfel. Trebuia sa il introduci si in volumul I, dar hai, treaca-mearga. Acum trebuie sa il bagi in vol. II.
- Dom Burtica, dar v-am spus ca nu pot, nu pot. Ei, daca nu poti, cat voi trai eu si dumneata, acest volum II din Delirul sa stii de la mine ca nu va aparea.”
― Savu Dumitrescu, Marin Preda 脦ntre Via葲膬 葯i Moarte

“Absage

Lieber von einem Faschisten erschlagen werden
Als selber Faschist sein!
Lieber von einem Kommunisten erschlagen werden
Als selber Kommunist sein!

Wir haben den Krieg nicht vergessen. Wir wissen,
Wie das berauscht, wenn man Trommel und Pauke r眉hrt.
Wir sind taub, wir werden nicht mitgerissen,
Wenn ihr das Volk mit dem alten Rauschgift verf眉hrt.
Wir sind weder Soldaten noch Weltverbesserer mehr,
Wir glauben nicht, dass "an unserem Wesen
Die Welt m眉sse genesen".
Wir sind arm, wir haben Schiffbruch gelitten,
Wir glauben alle an die h眉bschen Phrasen nicht mehr,
Mit denen man uns in den Krieg gepeitscht und geritten -
Auch die Euren, rote Br眉der, sind Zauber und f眉hren zu Krieg und Gas!

Auch Eure F眉hrer sind Gener盲le,
Kommandieren, schreien und organisieren,
Wir aber, wir hassen das,
Wir trinken den Fusel nicht mehr,
Wir wollen Herz und Vernunft nicht verlieren,
Nicht unter roten noch weissen Fahnen marschieren.
Lieber wollen wir einsam als "Tr盲umer" verderben
Oder unter Euren blutigen Br眉derh盲nden sterben,
Als irgend ein Partei- und Machtgl眉ck geniessen
Und im Namen der Menschheit auf unsere Br眉der schiessen!

(Als Antwort auf einige Anfragen, warum ich (Anm.: Hermann Hesse) mich nicht auf die Seite der Kommunisten stelle.)”
― Hermann Hesse

“[...] perch茅 sono retti da una specie di comunismo.
Il loro capo 猫 il pi霉 vecchio abitante dell'isola, con poteri limitati. Lavorano in comune, si istruiscono a vicenda, e non conoscono il valore del denaro che per loro rappresenta una mera curiosit脿. Perfino le donne, che sono molto pi霉 numerose degli uomini, si sono adattate ai lavori mascolini, onde ovviare il pericolo che vi possano essere persone pi霉 bisognose di venire nutrite che non lavoratori costretti a nutrirle.”
― Emilio Salgari, Il Re del Mare

“Din marele elan al transform膬rii egalitariste a umanit膬葲ii nu a r膬mas, p芒n膬 la urm膬, mult mai mult dec芒t autoprivilegierea nedisimulat膬 a func葲ionarilor 鈥� ca s膬 nu mai vorbim de paralizia, resemnarea 葯i cinismul pe care le-a l膬sat mo葯tenire.”
― Peter Sloterdijk, Zorn und Zeit

“They sent spies", Gramma went on, her voice a hush, "and they look like one man, but they can split into two, then four, and so on. I've seen it before. During the war. It's a Communist trick and they taught it to the Democrats so that they could take our guns. I would have fought them off, but they already made the shotgun disappear.”
― Barry Lyga, Game

“The official position of the present Cuban government is that President Machado had Mella assassinated, but it recognizes that both Vittorio Vidali and the vivacious Tina Modotti were Stalinist operatives. Vidali was well known in Spain as Carlos or Comandante Contreras, the Commander of the Communist 5th R茅giment of the Republican Militia. He was greatly feared, being a known assassin, and was allegedly responsible for the deaths of many anti-Stalinists within the Communist ranks. Later when he returned to Mexico, Vidali was acknowledged as having been involved in the May 24, 1940, failed attack on Trotsky鈥檚 life. On August 20, 1940, another Stalinist and Soviet NKVD agent, Ram贸n Mercader, an accomplice to Vidali, sank a mountaineering pickaxe deep into Trotsky鈥檚 skull. Taken to a Mexico City hospital, Trotsky lingered long enough to identify his attacker and died the following day. Mercader was convicted and sentenced to twenty years in a Mexican prison for the murder. During his time in prison, Joseph Stalin as leader of the Soviet Union awarded him the Order of Lenin, in absentia. After his release in 1961, Mercader officially became a Hero of the Soviet Union. On October 18, 1978, at the age of 65, Ram贸n Mercader died in Havana.”
― Captain Hank Bracker, The Exciting Story of Cuba

“Dar, la un moment dat, se auzea un fel de strig膬t de lupt膬, vocea unei mame de la fereastr膬. St膬tuse p芒n膬 atunci la p芒nd膬, privind la fiecare cinci minute c膬tre col牛ul str膬zii. "Copii, vede牛i c膬 s-a b膬gat ulei la alimentar膬, da牛i fuga acum, ca s膬 prinde牛i r芒nd!" De fiecare dat膬 ie艧eam la joac膬 av芒nd plasele la noi. 脦n clipa 卯n care auzeam un astfel de strig膬t l膬sam totul balt膬. (C.C.)”
― Ioana P芒rvulescu, 葮i eu am tr膬it 卯n comunism

“Vine pr膬p膬d, asta-i p膬rerea lui Alexe", 卯mi spune Leonte, "nu peste noapte, ci 卯ncetul cu 卯ncetul. Ru葯ii aplic膬 oriunde metodele 卯ncercate la ei acas膬, le aplic膬 aidoma, f膬r膬 nici o imagina葲ie, pretutindeni unde ajung. Ei pretind c膬 fac politic膬 葯tiin葲ific膬, n-au nevoie de imagina葲ie. Ru葯ii sunt convin葯i c膬 ei de葲in Adev膬rul, care va fi impus <> pe calea for葲ei oriunde vor p膬trunde. Cum? Dialectic 葯i totu葯i pe calea for葲ei? 卯n mintea lor asta se potrive葯te, c膬ci dialectica lor este sofismul ridicat la rang de principiu universal. N-avem dec芒t s膬 ne inform膬m ce au f膬cut acas膬, ca s膬 葯tim ce vor face aiurea 葯i la noi. Omul va fi asimilat 卯ntru totul coordonatelor sale materiale 葯i redus la automatismele declan葯ate de groaza foamei 葯i de teroare. La 卯nceput, ru葯ii vor dezorganiza munca 葯i produc葲ia. Prin <> impuse metodic 葯i 卯ntr-adins, ei vor 卯ncerca s膬 ne conving膬 c膬 omul este ceea ce m膬n芒nc膬 葯i nimic alt. Dup膬 ce vor fi distrus toate preten葲iile la un nivel de trai omenesc, ei vor desfiin葲a orice sim葲 de demnitate, pref膬c芒nd pe om 卯ncetul cu 卯ncetul 卯ntr-un automat al muncii 卯n serviciul statului. 葮i cine-i statul? 卯n primul r芒nd noua <> care consider膬 pe intelectualul de voca葲ie drept du葯manul num膬rul unu al ei. A葯a-zisa <> va lua locul libert膬葲ii spirituale, lozinca va lua locul con葯tiin葲ei, partidul va lua locul lui Dumnezeu." Cam acestea erau, 卯n foarte num膬rate cuvinte, p膬rerile lui Alexe cu privire la transform膬rile ce vor avea loc 卯n starea de spirit ob葯teasc膬 pe de o parte, 卯n structura social膬 pe de alta. P膬rerile lui Alexe nu ad膬ugau nimic nou la cele ce g芒ndiser膬m 葯i noi, cei doi "gemeni", mai 卯nainte, dar ele se rosteau pe temeiul unor tr膬iri autentice 葯i al unei experien葲e consumate. Iar tr膬irea 葯i experien葲a au darul s膬 zguduie con葯tiin葲a 卯ntr-un chip cum simpla opinie n-o are niciodat膬.”
― Lucian Blaga, Luntrea lui Caron

“Englezul r芒de, avem umor noi, rom芒nii, 葯i comand膬 spare ribs. 葮efa mea 卯ncremene葯te atunci c芒nd ne trezim la mas膬 cu un platou pe care troneaz膬 un morman de coaste de porc. Traduc "P膬i oase!? Am venit la Londra s膬 m芒nc膬m tot oase?" Englezul e n膬uc. 脦l l膬muresc c膬 doamna vrea friptur膬. Ok. Chelnerul vrea s膬 葯tie cum o vrem. Traduc: la gr膬tar. El insist膬, cum s膬 fie: rare, medium, done, well done? M膬 trece transpira葲ia. Habar n-am ce zice. 脦ntr-un final m膬 prind: 卯ntreab膬 c芒t s膬 fie de mare friptura 葯i zic medium, vorba patroanei, "ca s膬 nu cread膬 膬葯tia c膬 suntem nem芒ncate.”
― Ioana P芒rvulescu, 葮i eu am tr膬it 卯n comunism

“...those who have political power can count on someone coming to their aid - the police or the military or the mob or the family, or the royal guard.”
― Richard W. Wrangham, Demonic Males: Apes and the Origins of Human Violence

“Poate c膬 dac膬 a葯 fi ajuns la Viena, Roma sau Paris as fi g膬sit 卯ntrebuin葲are acolo, cum 葯tiu multe limbi 葯i am destule cuno葯tin葲e 卯n diferite domenii de activitate, put芒nd face multe. Dar probabil c膬 a葯 fi silit s膬 iau o atitudine contra 葲膬rii, s膬 fiu speaker sau redactor al propagandei americane, ceea ce nu-mi convine pentru c膬 niciodat膬 nu am fost 卯n slujba nici unui stat, nu cred 卯n imperialism, deci nu pot fi sluga acelora care le sus葲in. Dar eu 葯tiu c膬 exist膬 alt膬 America 葯i alt Occident, cu valori artistice 葯i culturale 卯n care cred 葯i despre care se poate scrie din ce mai pu葲in scrie la noi. Asta m膬 doare. Tr膬im 卯ntr-o epoc膬 de lupt膬 cr芒ncen膬 葯i definitiv膬, 卯n care sunt puse 卯n joc viitoarele forme 葯i experimente de organizare ale societ膬葲ii mondiale, comuniste sau capitaliste. Sper膬m 卯ntr-o 卯mp膬care, 卯n sensul c膬 americanii vor renun葲a la capitalismul acerb, trec芒nd la un fel de socio-democra葲ie mai echitabil膬, iar ru葯ii 卯mbl芒nzindu-葯i atitudinile fa葲膬 de art膬 葯i cultur膬, l膬s芒nd joc liber individualismului 卯n noua organizare colectivist膬 a lumii. Un fel de socialism cu respectul drepturilor spirituale ale individului, cam cum il vede J. B. Priestley. Dar acum lucrurile acestea nu sunt posibile. Trebuie s膬 fim sau cu unii, sau cu al葲ii. Cum nu plec 葯i nici nu am 卯ncercat s膬 plec sau s膬 m膬 g芒ndesc la plecarea din 葲ar膬, cum deci ram芒n aici, va trebui s膬 m膬 adaptez realit膬葲ile din partea aceasta a lumii, pe care nu o iubesc in totul. Nu m膬 sup膬r膬 colectivizarea economic膬 葯i egalizarea social膬, dimpotriv膬. Dar, Doamne, de ce e nevoie pentru realizarea acestora de brutalitate 卯n rela葲iile 卯ntre oameni, de prigonirea artei, 葯tiin葲ei, culturii, de un conformism dogmatic? Ei nu 卯n葲eleg sau nu vor s膬 卯n葲eleag膬 c膬 a葯a cum matematicile nu sunt marxiste si nici capitaliste, arta mare e dincolo de social, chiar dac膬 葯i con葲inutul e important si trebuie s膬 exprime omenia. Humanismul meu e aproape de teorile celor de st芒nga, dar nu identic, mai ales 卯n practica actual膬.”
― Petru Comarnescu, PAGINI DE JURNAL , vol. I 1923 - 1947

“Avuseser膬 o revela葲ie: socialismul, pentru a c膬rui construc葲ie at芒ta se str膬duiser膬, nu era de ele. 脦l l膬sau mo葯tenire prostimii.”
― Ileana Vulpescu, Carnetul din Port-Hart

“Mas toda luta de classes 茅 uma luta pol铆tica.”
― Marx Karl and Engels Frederick

“Mi-e team膬 c膬 societ膬葲ile democratice vor ajunge s膬 fie prea fixate 卯n acelea葯i institu葲ii, acelea葯i prejudec膬葲i 葯i moravuri, astfel 卯nc芒t neamul omenesc se va opri 葯i se va limita, spiritul se va apleca la nesf芒r葯it asupra lui 卯nsu葯i f膬r膬 s膬 produc膬 idei noi, iar omul se va usca 卯n mici mi葯c膬ri solitare 葯i sterile; de葯i se va mi葯ca necontenit, omenirea nu va mai 卯nainta.”
― Alexis de Tocqueville, Democracy in America