Å·±¦ÓéÀÖ

“Si hemos de morir, que sea con música.”
― Svetlana Alexievich, Voices from Chernobyl: The Oral History of a Nuclear Disaster

“La salvación del náufrago está en manos del náufrago.”
― Svetlana Alexievich, Voices from Chernobyl: The Oral History of a Nuclear Disaster

“Hoy se reconoce casi universalmente que el marxismo fue un experimento que fracasó, al menos en sus aplicaciones mundanas. Los países que lo adoptaron se derrumbaron, lo abandonaron o languidecieron en unas dictaduras retrógradas.”
― Steven Pinker, The Blank Slate: The Modern Denial of Human Nature

“-No me acuerdo, ¿Cómo cabe recordar lo que uno ha sido en el pasado? Quizá fuera una ostra, o un pájaro, o quizá profesor de matemáticas... De todos modos nuestra anterior vida en Rusia parece algo que hubiera ocurrido antes del principio de los tiempos, algo metafísico, o como quiera usted llamarlo. No, metafísico no es la palabra adecuada... Sí, ahora sé de qué se trata. Es como una metempsicosis.”
― Vladimir Nabokov, Mary

“La moda fue hecha para quien carece de gusto, la etiqueta para quien carece de educación y las iglesias para quienes carecen de fe”
― Espido Freire, Llamadme Alejandra

“AÈ™a ceva se întâmplă extrem de rar â€� să prinzi fericirea chiar în clipa în care se naÈ™te. Până atunci, Nikita fusese conÈ™tient că e fericit o singură dată. La nouăsprezece ani, cu Iasia, la Petesburg. Dar aia era o cu totul altă fericire. O fericire sugrumată de entuziasm, bătută de vânturi, pentru doi.”
― Natalia Kliuceariova

“Mengenal Esa lebih baik, persis seperti membuka Matryoshka. Boneka wanita petani khas Rusia dari kayu, yang jika dibuka akan mengeluarkan boneka lain dari dalamnya.”
― Kusumastuti, Denting Lara

“Poate că dacă aÈ™ fi ajuns la Viena, Roma sau Paris as fi găsit întrebuinÈ›are acolo, cum È™tiu multe limbi È™i am destule cunoÈ™tinÈ›e în diferite domenii de activitate, putând face multe. Dar probabil că aÈ™ fi silit să iau o atitudine contra țării, să fiu speaker sau redactor al propagandei americane, ceea ce nu-mi convine pentru că niciodată nu am fost în slujba nici unui stat, nu cred în imperialism, deci nu pot fi sluga acelora care le susÈ›in. Dar eu È™tiu că există altă America È™i alt Occident, cu valori artistice È™i culturale în care cred È™i despre care se poate scrie din ce mai puÈ›in scrie la noi. Asta mă doare. Trăim într-o epocă de luptă crâncenă È™i definitivă, în care sunt puse în joc viitoarele forme È™i experimente de organizare ale societății mondiale, comuniste sau capitaliste. Sperăm într-o împăcare, în sensul că americanii vor renunÈ›a la capitalismul acerb, trecând la un fel de socio-democraÈ›ie mai echitabilă, iar ruÈ™ii îmblânzindu-È™i atitudinile față de artă È™i cultură, lăsând joc liber individualismului în noua organizare colectivistă a lumii. Un fel de socialism cu respectul drepturilor spirituale ale individului, cam cum il vede J. B. Priestley. Dar acum lucrurile acestea nu sunt posibile. Trebuie să fim sau cu unii, sau cu alÈ›ii. Cum nu plec È™i nici nu am încercat să plec sau să mă gândesc la plecarea din È›ară, cum deci ramân aici, va trebui să mă adaptez realitățile din partea aceasta a lumii, pe care nu o iubesc in totul. Nu mă supără colectivizarea economică È™i egalizarea socială, dimpotrivă. Dar, Doamne, de ce e nevoie pentru realizarea acestora de brutalitate în relaÈ›iile între oameni, de prigonirea artei, È™tiinÈ›ei, culturii, de un conformism dogmatic? Ei nu înÈ›eleg sau nu vor să înÈ›eleagă că aÈ™a cum matematicile nu sunt marxiste si nici capitaliste, arta mare e dincolo de social, chiar dacă È™i conÈ›inutul e important si trebuie să exprime omenia. Humanismul meu e aproape de teorile celor de stânga, dar nu identic, mai ales în practica actuală.”
― Petru Comarnescu, PAGINI DE JURNAL , vol. I 1923 - 1947

“Tolstoi retrata y, al mismo tiempo, radiografía. Cuenta las perlas del collar con que adorna el pecho de la mujer que está imaginando. Nos percatamos, entonces, de que -a través de las perlas- la mirada del novelista penetró en la intimidad más recóndita de la dueña de aquel collar. Si intuición lo guía mucho mejor que el más fino psicólogo. Y lo que más sorprende es que el lector no descubre nunca el instante en que ha penetrado, sin darse cuenta, en la escena que está leyendo". p. 169”
― Jaime Torres Bodet, Leon Tolstoi, su Vida y su Obra

“- Entonces la respuesta es No - dijo el ruso, acomodándose triunfante, en el sillón. ¡Si hubiera estado realmente enamorada, lo sabría! No importa si el amor ya no está. Si se perdió. Incluso si ese amor la dañó de un modo irreparable. El amor, Daniela, el Amor con mayúscula, deja una marca en nosotros imposible de borrar. Impacta en el alma de forma tal que ya nada es igual. Hay un antes y un después de ese amor. Y nada vuelve a ser lo mismo. Es nacer de nuevo. Y es morir de nuevo.”
― Marcelo Favio Borka, Almas de Otoño: Una novela epica sobre los ultimos dias de la Rusia Imperial (El Portador)